Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
12 results
Search Results
Item Eminescu, lumea valorilor și noi, postmodernii(2025) Grati, Aliona; Cimpoi, MihaiDialogul realizat de Aliona Grati cu academicianul Mihai Cimpoi, cunoscut ca eminescolog, pune în discuție aspectele neexplorate ale operei eminesciene, cum ar fi filosofia și axiologia lui Eminescu, subliniind necesitatea de a studia în profunzime publicistica și poeziile inedite ale poetului. Se menționează că, în ciuda cercetărilor realizate, există încă zone în eminescologie care așteaptă să fie investigate, în special în ceea ce privește impactul filosofic și estetic al operei. De asemenea, în cadrul acestei discuții, Mihai Cimpoi reflectează asupra mitului Eminescu, considerându-l un fenomen în continuă dezvoltare, legat de idealurile romantismului și de viziunea filosofică profundă asupra lumii. Se subliniază importanța înțelegerii operei eminesciene prin prisma contrastelor și armonizării contrariilor, elemente esențiale ale gândirii poetului. În plus, se evidențiază influența academicianului Mihai Cimpoi asupra formării unor cercetători și asupra dezvoltării eminescologiei, mai ales în orașele și centrele academice din România și Republica Moldova.Item „Limba noastră e aleasă...” O evocare a evenimentelor istorice: Anno Domini 1989(2024) Grati, Aliona; Hadârcă, IonDialogul cu Ion Hadârcă, membru corespondent al Academiei de Științe, membru de onoare al Academiei Române, conducător al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, poet, participant și animator al evenimentelor de emancipare națională de la sfârșitul anilor ’80 în RSSM, are ca temă fenomenul limbii române în spațiul din dreapta Prutului. Martor ocular al evenimentelor, Ion Hadârcă reconstituie etapele principale care au apropiat decizia de la 31 august 1989 privind limba de stat și alfabet și declarația de Independență a Republicii Moldova. De atunci au trecut 35 de ani, un timp al bifurcării lingvistice, cu școli, manuale, programe liceale și universitare de limbă română și istorie a românilor, de sincronizare la valorile spirituale românești și totodată de război hibrid, cu presiune mediatică din afară, blocade economice și ingerință obraznică în treburile firavei noastre suveranități statale.Item Iraida Condrea: contribuţii la valorificarea spaţiului cultural urban [Articol](CEP USM, 2024-10-25) Grati, AlionaÎn acest articol ne propunem să evidențiem câteva contribuții ale doamnei Iraida Condrea la valorificarea spațiului cultural urban în cadrul Programului de Stat „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii”, desfășurat între anii 2000 și 2023. Proiectul a întrunit specialiști din filologie, studiul artelor, istorie, biblioteconomie, turism și muzeologie, care au realizat lucrări cu caracter interdisciplinar, operând metode moderne pentru cercetarea spațiului urban și configurarea imaginilor reprezentative ale orașelor din Republica Moldova. Doamna Iraida Condrea a abordat aspecte sociolingvistice și interculturale ale spațiului urban, analizând felul în care se reflectă timpul și ideologia în microtoponimia urbană, în urbanonime, pe exemplele orașelor Chișinău și Bălți, alcătuind un traseu turistic care presupune vizitarea a cinci biserici din centrul istoric al orașului Chișinău și, mai ales, contribuind, cu propriile amintiri sau cu înregistrarea unor mărturii ale semenilor săi, la configurarea imaginii orașelor Chișinău și Bălți.Item CULTURA PROMOVĂRII IMAGINII ORAȘELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA PRIN ARTĂ ȘI MITOPOETICĂ. O ETAPĂ SAU FINALUL?(2024) Grati, Aliona; Procop, NataliaDialogul de față este despre rezultatele Programului de Stat „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii, 20.80009.0807.19”, care s-a desfășurat, la Chișinău, la Universitatea de Stat din Moldova, între anii 2020-2023. Proiectul a avut un caracter interdisciplinar întrunind cercetători care și-au desfășurat activitatea la diferite institute de cercetare și de cultură, persoane specializate în filologie, studiul artelor, istorie, biblioteconomie, turism, muzeologie. Ideea de care s-au condus cercetătorii în acest proiect a fost să se realizeze o cercetare comună pe o temă necesară societății și statului nostru, care să facă față, pe de o parte, unor probleme societale și să dovedească, pe de altă parte, eficiența unui dialog interdisciplinar autentic. Timp de patru ani s-a lucrat cu entuziasm și s-au obținut multe și frumoase rezultate, atât în formă de publicații, cât și organizând o serie de evenimente culturale de anvergură. Ceea ce își propun autoarele dialogului este să rezume ipotezele, obiectivele și cele mai importante rezultate ale proiectului, precum și să convingă guver- nul, comunitatea academică și societatea de importanța continuării lui.Item O NARAȚIUNE ISTORICĂ REPREZENTATIVĂ ȘI EDIFICATOARE DESPRE CHIȘINĂU(2022) Grati, AlionaItem IMAGINEA INSTITUȚIEI REGALE A ROMÂNIEI ÎN CULTURA POPULARĂ A BASARABENILOR(CEP USM, 2022) Grati, AlionaIn this article we have tried too show, starting from a corpus of literary texts, what meant, how he was perceived, imagined and especially how King Mihai was told in stories, implicitly royalty, by the Bessarabians after a period of a few decades of interdictions on the subject. More exactly, we set out to follow the representation of King Mihai in the literature which was produced by the ones that nowadays live in the geographical range which was once the Bessarabia province of the Romanian Kingdom. We are using the notion of "literature" in its larger sense, including the entire variation from the popular culture creations (the folk texts which appeared in the age of King Mihai, recited even today by the seniors, the evocations of the eyewitnesses), to the cultured literature written recently (memos, journals, novels). We have accompanied the commentaries of the texts with descriptions of the historic context which caused those creations.Item CHIŞINĂUL DE LA 1919 ÎN NOTELE DE CĂLĂTORIE ALE AMERICANULUI JOHN KABA ŞI ALE FRANCEZULUI EMMANUEL DE MARTONNE(2023) Grati, AlionaArticolul punctează reprezentările pe care le-a avut orașul Chișinău, la puțin timp după Unirea Basarabiei cu România, în notele scrise de americanul John Kaba și francezul Emmanuel de Martonne. Occidentalii l-au vizitat la 1919, iar descrierile și informațiile lor erau menite să informeze populația țărilor lor privind diferite aspecte, de la cele economice, la cele politice și culturale. Deși își propuneau să realizeze un studiu, reprezentările lor nu erau întotdeauna aride, implicând atitudini estetice. Considerăm că unele pasaje fixează imagini reprezentative și sintetice ale perioadei, îmbogățind astfel colecția imagologică a capitalei Basarabiei interbelice. De pildă, Emmanuel de Martonne vedea un Chișinău cu străzi largi ce se intersectau în unghiuri drepte, edificii şi parcuri frumoase, cu magazine şi muzee. Această viziune dovedea, după el, o sensibilitate urbană modernă europeană.Item OPERA LITERARĂ CA DIALOG ȘI RELAȚIE(2022) Grati, AlionaThe intention of this article is to present the results of a collective scientific research project in the theory of literature that was carried out in a period of more than ten years (2011–2022) on the topic “Dialogism of the liter- ary work”. These results determined another collective contribution in the theory of literary criticism. By the notion of “scientific project” we understand the PhD thesis (Aliona Grati) and other four doctoral theses (Oxana Popa, Elisaveta Iovu-Macari, Diana Dementieva, Rodica Gotca), which were carried out in the same research direction and a collec- tive monograph. The objective of this vast project was to present the development directions of dialogic theory/aes- thetics and dialogism that Mikhail Bakhtin imposed on the international circuit. The scientist insisted on the idea that the literary work is the aesthetic area for the full unfolding of dialogic relationships, thus foreshadowing a paradigm in the research of 20th century literature. The doctoral theses presented how dialogic theory was approached within some theoretical schools and systems, as well as by some brand personalities. These researches constituted pretexts for the theorization of five new models of literary criticism that grew from the stem of dialogism: Dialogic, Imagology, Sociocriticism, Criticism oriented towards the reader, Ergocriticism. They aim at modern, complex and layered literary works that represent the existence and the world with human voices in dialogue, with texts in relation and with systems in relation.Item DOMINANTELE IMAGOLOGICE ALE CHIȘINĂULUI DIN PERIOADA SOVIETICĂ(2022) Grati, AlionaThe article focuses on the image of Chișinău in the writings of the tourists who visited the city in the Soviet period, especially during the ‘60s and the ‘70s, when the development of tourism in the Soviet Union was allowed. The description of impressions and the notes of tourists take place in two planes: on one hand, the analyzed impressions of Chișinău that were accepted and published by the press of the city, and on the other hand, the uncomfortable impressions found in the hidden informative notes from secret folders or in the Western press, more specifically on Radio Free Europe. It will be shown that the texts that passed the censorship were influenced by the theses of propaganda and ideology promoted by the Kremlin leaders of the time. However, there are some dominant imagologies about Chișinău that are found in both categories of texts such as: achievements in the field of city construction, industry and culture; the friendly attitude; hospitality, good mood and the radiant faces of the people, the abundance of parks, the white city etc., some of them continuing to form the perception of our city up to this day.Item DESPRE NOILE MODURI DE A GÂNDI ŞI DE A ALCĂTUI ISTORIA LITERARĂ(2022) Grati, Aliona; Simuț, IonDialogul între Aliona Grati, redactor-șef al publicației Dialogica, și Ion Simuț, profesor la Universitatea din Oradea, critic și istoric literar, se duce pe marginea istoriei literare și a noilor moduri de a gândi și de a alcătui istoria literară. Autorul a două cărți de dată recentă Literaturile române postbelice (2017) și Cum se scrie istoria literară (2022) în care își expune propria teorie asupra istoriei literare și aplicarea ei practică, Ion Simuț consideră că îmbinarea criteriului estetic (cu tradiție și rezultate importante în perioada postbelică) cu cel politic nu doar va reînnoi metodologia de alcătuire a istoriei literare, ci va oferi o imagine autentică, necosmetizată a ceea ce s-a întâmplat în literatura română postbelică. Omul/scriitorul revoltat sau disident, în luptă cu constrângerile politice sau estetice, trebuie înfățișat alături de omul/scriitorul pasiv sau subversiv sau idealist creativ. Reacțiile scriitorilor la propria lor epocă sunt foarte diferite, reductibile în cele din urmă, potrivit lui Ion Simuț, la patru atitudini tipice, care se reflectă în patru literaturi (oportunistă, evazionistă, subversivă și disidentă). Într-o istorie totalizantă a literaturii române, literatura din Basarabia de după 1945 trebuie să aibă capitole separate la poezie, proză, teatru, critică, pentru că a avut o evoluție diferită, alt public, alt alfabet, altă cenzură, alte referințe și chiar alte aspirații.