Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
3 results
Search Results
Item Techniques de traduction des textes injonctifs dans l’industrie cosmétique: un équilibre entre précision et attractivité(CEP USM, 2024) Grădinaru, AngelaDans l’industrie cosmétique, une communication efficace est essentielle pour transmettre des instructions, des descriptions et des messages promotionnels aux consommateurs. L’article explore le processus de traduction de textes injonctifs dans le domaine cosmétique. Il s’agit de traduire des instructions qui guident les consommateurs dans l’utilisation sûre et efficace des produits de beauté. L’article souligne l’importance de la sensibilité culturelle et des nuances linguistiques dans la traduction, en particulier dans le contexte de l’industrie cosmétique, qui opère à l’échelle mondiale. Il met en évidence les défis auxquels sont confrontés les traducteurs lorsqu’ils restituent le langage injonctif dans la langue cible tout en préservant la clarté et l’efficacité. Les techniques de traduction décrites dans l’article englobent diverses considérations linguistiques et culturelles, visant à garantir que les textes traduits trouvent un écho auprès du public cible tout en restant fidèles au message d’origine. Des techniques telles que l’emprunt, l’équivalence, la modulation, la transposition, l’adaptation culturelle et l’optimisation linguistique sont explorées pour combler le fossé entre les langues et les cultures, facilitant ainsi une communication fluide dans le domaine cosmétique. De plus, l’article met l’accent sur le rôle des traducteurs en tant que médiateurs culturels qui facilitent la communication interculturelle et améliorent l’accessibilité des produits cosmétiques à divers marchés du monde entier. En utilisant des techniques de traduction efficaces, les entreprises de cosmétiques peuvent favoriser la confiance, la crédibilité et la satisfaction des consommateurs, contribuant ainsi à leur succès sur le marché mondial.Item TRADUCEREA NUMELOR DE PERSONAJE DIN DESENE ANIMATE: DINCOLO DE FRONTIERELE LINGVISTICE(CEP USM, 2023) Grădinaru, AngelaTraducerea numelor de personaje din desene animate reprezintă o provocare semnificativă, deoarece implică considerații lingvistice și culturale. Atunci când aduc conținut animat unui public global, creatorii se confruntă cu provocarea de a se asigura că numele rezonează corespunzător în diferite limbi și culturi. Acest proces depășește simpla conversie lingvistică, deoarece necesită o înțelegere nuanțată a variațiilor culturale și adaptabilitate fonetică. Traducătorii trebuie să atingă un echilibru între a rămâne fideli intenției inițiale a numelor personajelor și a se asigura că acestea pot fi identificate cu publicul țintă. Unele nume pot suferi modificări minore pentru a menține armonia fonetică sau pentru a transmite conotații culturale specifice. Traducerea numelor personajelor joacă un rol crucial în implicarea publicului, influențând modul în care spectatorii percep și se conectează cu lumea animată. Necesită o interacțiune delicată între acuratețea lingvistică și sensibilitatea culturală, sporind în cele din urmă experiența privitorului de a se transpune într-o altă lume/realitate și promovând un sentiment de familiaritate. Traducerea cu succes a numelor personajelor contribuie la atracția interculturală a desenelor animate, făcându-le accesibile și plăcute pentru diverse audiențe din întreaga lumeItem LA SPÉCIFICITÉ DE LA TRADUCTION DU TEXTE AGROALIMENTAIRE(CEP USM, 2023) Grădinaru, AngelaAcest articol tratează particularitățile pragmatico-semantice, stilistice, lexicale și de traducere ale textelor agroalimentare. Studiul textelor agroalimentare și terminologia agroalimentară prezintă implicit un interes atât la nivel intralingvistic, cât și interlingvistic. Scopul acestui articol este de a atrage atenția publicului care utilizează materialul lingvistic în diverse situații asupra ambiguităților care pot apărea în înțelegerea și traducerea textelor agroalimentare, dificultăți legate adesea de migrațiile conceptuale. Limbajul agroalimentar se caracterizează printr-o varietate de teme și printr-un vocabular specific. Este un domeniu activ și dinamic care se îmbogățește din punct de vedere lingvistic aproape zilnic. Limbajul agroalimentar fiind asaltat de neologisme și împrumuturi care s-au infiltrat cândva în limbă au reușit în cele din urmă să se impună ca fenomene lingvistice și ca mijloc de îmbogățire a vocabularului. Se afirmă că decodificarea termenilor agroalimentari este o necesitate a comunicării agroalimentare atât la nivel intralingvistic, cât și interlingvistic și o sursă de creativitate lexicală. Principalele probleme prezentate în articol sunt: problema sensului lexical și efectul sensului, probleme de cercetare interlingvistică - dificultățile și tehnicile de traducere a textelor agroalimentare.