Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
4 results
Search Results
Item NARATORI ȘI REGIMURI NARATIVE(CEP USM, 2022) Gabura, CarolinaRegimul narativ este un ansamblu de convenții și de reguli care, organizându-se ierarhic, într-un sistem, determină codul narativ și, în același timp, o manieră specifică de enunțare. Naratorul și discursul său sunt, indiscutabil, niște con- venții fundamentale pentru instituirea regimului narativ heterodiegetic ori homodiegetic. Regimul heterodiegetic este instaurat de un narator heterodiegetic, care prezintă lumea romanescă din perspectiva din „spate” și/ori din „afară”, re- prezentând un centru de orientare pentru cititor. Regimul homodiegetic este instituit de un „eu” homodiegetic care în cadrul acțiunii are rol de protagonist, martor ori reporter al ceea ce se narează și care reflectă evenimentele din perspec- tiva „odată cu”. În acest fel, în dependență de rolul naratorului în acțiune, centrul de orientare se situează diferit, ceea ce atribuie regimului narativ un specific aparte.Item STRATEGII ALE SINTAXEI IMAGINARULUI ÎN PROZA LIRICO-POETICĂ(CEP USM, 2022) Gabura, CarolinaÎn acest articol, sunt prezentate câteva strategii ale sintaxei imaginarului utilizate în proza lirico-poetică: organizarea circulară și în constelație a imaginilor-cheie, reluarea la distanță a anumitor unități configurative, în urma căreia se articulează imagini simbolice iradiindsemnificații, dar și emoții, trăiri care se propulsează în valuri;asocierea faptelor, acțiunilor personajelor secvențelor descriptive ce pun în relief trăirile lor, subordonarea seriilor imagistice din narațiune unei imagini centrale. Valorificarea acestor strategii e reperată pe texte-suport din proza lui Ion Druță, M. Sadoveanu, Z. Stancu.Item CONSTRUCŢIA IDENTITARĂ A NARATORULUI ŞI LIRICIZAREA REGIMULUI NARATIV ÎN CRAII DE CURTEA-VECHE DE M. CARAGIALE(CEP USM, 2019) Gabura, CarolinaRegimul narativ liric își definește statutul în virtutea câtorva factori fun- damentali: poeticitatea perspectivei și a imaginarului, organizarea sintactică a discursu- lui, factura emoțional-psihologică a locutorului ș.a. În romanul craii de curtea-Veche de Matei Caragiale, liricizarea regimului homodiegetic se datorează, în mare măsură, interiorității afective a naratorului, reflectată spectaculos în narațiune. Povestitorul reali- zează câteva evocări lirice, pretext pentru a plonja în reverie și iluzie. Aceste evocări sunt făcute prin prisma personajelor, niște proiecții ale alterității eului narator, prin intermediul cărora se dezvăluie interioritatea povestitoului însuși, cu vădite disponibilități lirice.Item ROLUL SINTAXEI POETICE LA LIRICIZAREA REGIMULUI NARATIV HETERODIEGETIC(CEP USM, 2020) Gabura, CarolinaIn proza lirică, naratorul nu doar comunică un conținut narativ, ci, îndeosebi, se comunică, subordonând trăirilor, pasiunilor, sentimentelor sale faptul narat. Evident, naratorul homodiegetic, în puterea statutului său, are posibilități mai mari de a-și exprima interioritatea afectivă, aplecându-se asupra propriului eu, asupra propriilor reprezentări lăuntrice. În opoziție cu acesta, naratorul heterodiegetic, fiind impersonal și anonim, e lipsit de viață interioară; totuși, prin inter-mediul câtorva strategii eficiente, el simulează impresii, trăiri, emoții, configurându-și astfel o identitate mai mult sau mai puțin lirică.Enunțătorul heterodiegetic din proza lirică încalcă adeseori legitățile sintactice firești unei limbi, aplicându-le după bunul plac, instituind astfel un regim specific de spunere. Devierile de la sintaxa normativă operate de narator se înscriu, în principal, canoanelor sintaxei poetetice. Subordonată regimului narativ instituit de narator, aceasta permite propulsarea în narațiune a unui flux continuu de lirism și-i scoate în relief identitatea lirică. Faptul e posibil datorită utilizării diverselor figuri sintactice, cele mai frecvente fiind cele de repetiție.