2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/109
Browse
17 results
Search Results
Item Înlocuirea măsurii preventive neprivative de libertate în faza urmăririi penale(CEP USM, 2024) Cazacu, FlorinIn this article, we investigate the process and implications of replacing a non-custodial preventive measure with a custodial one in the pre-trial phase of criminal proceedings in the Romanian legal system. We analyze the criteria and responsibilities of the prosecutor in making this decision, the impact on the person under investigation, and the need to respect individual rights. Through a balanced and respectful approach to these aspects, the article aims to provide a comprehensive perspective on this sensitive issue in criminal proceedings.Item Reconceptualizarea funcţiei procurorului de supraveghere a activităţii speciale de investigaţie(2017) Obadă, DumitruLucrarea reprezintă analiza cadrului legal al Republicii Moldova care vizează reglementarea activităţii speciale de investigaţii din perspectiva competenţelor funcţionale ale subiecţilor învestiţi de legiuitor cu atribuţii de supraveghere a măsurilor speciale de investigaţie. De asemenea, s-au evidenţiat incoerenţele normative specificate în conţinutul regulatoriu al legii procesual penale, inclusiv analiza coroborată a normelor juridice care se conţin în Codul de procedură penală, precum şi alte reglementări ce vizează acest domeniu specific de activitate statală, stabilite în legislaţia conexă. Autorul a arătat efectele juridice nefaste ce pot fi generate de interpretarea şi aplicarea eronată a normelor juridice aferente activităţii speciale de investigaţii. Pe durata realizării prezentului studiu s-a ţinut cont de aplicarea legii de către organele statului la desfăşurarea investigaţiilor penale, inclusiv s-a statuat în privinţa clarificării şi definitivării conceptului de „supraveghere a activităţii speciale de investigaţie”.Item Limitele modificării învinuirii în instanţa de judecată("CentroGrafic" SRL, 2022-06-03) Postică, AureliuExaminarea în instanța de judecată, doar a acelor limite ale acuzaţiei, care au fost înaintate în modul prevăzut de lege învinuitului/inculpatului, reprezintă un mecanism important stabilit de legislația procesual-penală pentru judecarea cauzei. Condițiile generale ale limitelor judecării cauzei privitor la conținutul învinuirii şi persoana acuzată, permit modificarea acesteia strict în limitele stabilite de lege. Modificarea oricărui element al structurii învinuirii, poate atrage încălcarea condiției de neagravare a situației inculpatului sau a dreptului acestuia la apărare. Cu toate acestea, învinuirea formulată în actul procedural de sesizare a instanței, poate atrage, într-o măsură strict determinată de lege, modificarea sau corectarea acesteia. Scopul şi obiectivele studiului au constat în examinarea conținutului și mecanismului de realizare a modificării învinuirii în instanța de judecată în sensul neagravării situaţiei inculpatului. În același timp, instituţia cercetată are drept scop scoaterea în evidență a acelor împrejurări care determină aplicarea acestei instituții procesuale. Obiectivele cercetării au fost conturate prin prisma analizei limitelor judecării cauzei penale și condițiilor de lărgire a acestora; studierii și evidențierii condițiilor de modificare a învinuirii în sensul atenuării situației inculpatului; identificarea și interpretarea circumstanțelor ce condiționează modificarea învinuirii în sensul neagravării situației inculpatului; formularea concluziilor și recomandărilor de lege ferenda pe segmentul aplicării și realizării prevederilor mecanismului prevăzut de art. 325 alin.(2) Cod de procedură penală.Item Rolul procurorului și a conducătorului organului de urmărire penală la formarea convingerii intime a ofițerului de urmărire penală(Tipografia „Adrilang” SRL, 2018-05-04) Vizdoagă, Tatiana; Petrușca, SergiuFor achieving an objective of the legal process: analysis of the criminal contempt officer actions in the criminal investigation as well as interference in his actions by criminal contempt supervisor and prosecutor is a subject for search in the following instance. Especially practical and theoretical aspects of the criminal contempt officer’s independence were presented for the appraisal and stock of the criminal process’s evidence. Also his own responsibility for legal proceedings conducted, interference of the prosecutor and the criminal contempt supervisor as a legal guarantee of the basic human rights, provided by criminal procedure law and European Convention of Human Rights. From the perspective of prevention and respect of the human rights. Proposal for adjustment of the criminal law.Item UNELE CONSIDERAȚII PRIVIND ORGANIZAREA ȘI FUNCŢIONAREA TRIBUNALULUI DE CHIŞINĂU(2015) Chisari-Lungu, OxanaReforma judecătorească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea din Basarabia a avut ca principal scop modernizarea organelor judecătoreşti şi a principiilor de realizare a justiţiei. Această reformă a constituit un pas înainte în coraportarea organelor judecătoreşti la relaţiile sociale noi apărute în acea perioadă, deși parțial a păstrat caracterele perioadei precedente. În articol ne vom referi la noile instanţe judecătoreşti și, în special, la funcționarea Tribunalului de Chișinău.Item SUBIECȚII LITIGIILOR DE MUNCĂ(2016) Macovei, TatianaLitigiile de muncă reprezintă acele divergențe care nu au fost soluționate de către subiecții raportului material litigios și pentru a cărui soluționare legea prevede o anumită procedură de urmat. Potrivit legislației în vigoare, subiecți ai litigiilor de muncă sunt: salariații, sau orice alte persoane titulare ale unor drepturi şi/sau obligaţii, în temeiul prezentului cod; angajatorii persoane fizice şi juridice; sindicatele şi alţi reprezentanţi ai salariaţilor; patronatele; autorităţile publice centrale şi locale, după caz; procurorul, conform legislaţiei în vigoare. În prezentul articol științific ne propunem a cerceta particularitățile subiecților litigiilor de muncă prin prisma categoriilor acestora, calitatea acestora (reclamant, pârât, intervenient, modul de reprezentare în judecată etc.Item LIMITELE JUDECĂRII ÎN PROCEDURA EXAMINĂRII PLÎNGERILOR ÎN ORDINEA PREVEDERILOR ART. 313 CPP(CEP USM, 2020) Postică, AureliuThe complaints against the illegal actions and acts of the criminal prosecution authority and of the authorities that conduct the special investigative activity are examined by the investigating judge within the framework of the judicial control of the prejudicial stage. The legislator did not regulate strictly the criteria and limits of investigation in the procedure of the examination of complaints submitted in the order of the art. 313 CPC, and the judicial practice in this respect is non-uniform. For these reasons, below we analyzed and defined the elements and principles that outline the object, order and limits of the examination of these categories of cases by the investigating judge, at the same time definingItem CONSIDERENTE PRIVIND APLICAREA PROCEDURII DE SUSPENDARE CONDIȚIONATĂ A URMĂRIRII PENALE(2022) Pavel-Guzun, IrinaProcedurile speciale sunt reglementări care asigură accesul justițiabililor la mijloace și forme procedurale mai simple, având ca scop accelerarea procedurilor pentru asigurarea celerității soluționării cauzelor și eficacității administrării actu- lui de justiție. Deoarece suspendarea condiționată a urmăririi penale este o instituție procesuală distinctă, care presupune sistarea temporară, de către procuror, a activității de colectare a probelor prin mijloacele și procedeele probatorii, fără rezolvarea determinantă sau definitivă a cazului investigat, devine necesară studierea procedurii respective, cu atât mai mult că se observă că aceasta a devenit caducă în timp. DEX-ul definește suspendarea ca întrerupere, suprimare (temporară), această accepțiune fiind și cea atribuită de legiuitor [1]. În prezentul articol se face o analiză a dispozițiilor în vigoare referitoare la instituția abordată, temeiurile, modul, termenele, acțiunile întreprinde de reprezentanții statului în vederea aplicări instituției respective. Un accent aparte se pune pe analiza rezultatelor unor studii empirice de teren realizate în rândul judecătorilor, procurorilor și avocaților. Nu în ultimul rând, au fost propuse recomandări de lege ferenda.Item CONSIDERENTE PRIVIND APLICAREA PROCEDURII DE SUSPENDARE CONDIȚIONATĂ A URMĂRIRII PENALE(CEP USM, 2022) Pavel-Guzun, IrinaProcedurile speciale sunt reglementări care asigură accesul justițiabililor la mijloace și forme procedurale mai simple, având ca scop accelerarea procedurilor pentru asigurarea celerității soluționării cauzelor și eficacității administrării actului de justiție. Deoarece suspendarea condiționată a urmăririi penale este o instituție procesuală distinctă, care presupune sistarea temporară, de către procuror, a activității de colectare a probelor prin mijloacele și procedeele probatorii, fără rezolvarea determinantă sau definitivă a cazului investigat, devine necesară studierea procedurii respective, cu atât mai mult că se observă că aceasta a devenit caducă în timp. DEX-ul definește suspendarea ca întrerupere, suprimare (temporară), această accepțiune fiind și cea atribuită de legiuitor [1]. În prezentul articol se face o analiză a dispozițiilor în vigoare referitoare la instituția abordată, temeiurile, modul, termenele, acțiunile întreprinde de reprezentanții statului în vederea aplicări instituției respective. Un accent aparte se pune pe analiza rezultatelor unor studii empirice de teren realizate în rândul judecătorilor, procurorilor și avocaților. Nu în ultimul rând, au fost propuse recomandări de lege ferenda.Item INTEGRITATEA CA ELEMENT AL CAPACITĂȚII JURIDICE A MAGISTRATULUI(CEP USM, 2021) Ceban, OlgaIntegritatea repezintă un element esențial al capacității juridice a magistratului și, ca și consecință, criteriul ce determină nivelul de încrede a societății în justiția națională. Este imposibilă manifestarea integrității magistratului, dacă nu este promovat și consolidat sistemul de garanții sociale, acel câmp psihologic de legalitate chemat să influențeze psihologic magistrații, dar și garanția integrității – toate fiind asigurate de stat. Integritatea este un criteriu obligatoriu atât la formarea inițială, cât și la formarea continuă a magistratului.