2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/52

Browse

Subject: search.filters.subject.resilience

Search Results

Now showing 1 - 5 of 5
  • Thumbnail Image
    Item
    INTERVENȚII ÎN SITUAȚII DE CRIZĂ PRIN INTERMEDIUL CONSILIERII DE GRUP
    (CEP USM, 2024) Barbaroș, Tatiana
    This study analyses the types of traumas the Ukrainian refugees are experiencing and the different ways they tried and succeeded to adapt to the new reality of their life. Thereby we present a group counselling program aimed to increase, as much as possible, participants’ resilience to their terrible traumas and to provide them as well with several methods to accept the reality as to identify adaptive solutions. The target group was preponderant feminine: single mothers with children, with uncertain or undefined future projections. Due to the results of this approach, we can be confident that the assistance provided now will help them in overcoming other potential challenges in their lives.
  • Thumbnail Image
    Item
    SOLUŢII ALE ȘCOLII PENTRU REZILIENŢA FAMILIEI. EROII BASMELOR — MODELE DE REZILIENŢĂ
    (Stratum Plus, 2024) Ungureanu, Maria
    Nevoia de rezilienţă a fost conştientizată la scară largă, în toate mediile sociale şi culturale, în contextul crizei pandemice care a zguduit omenirea. Studii recente arată că printre efectele de ordin psihologic ale pandemiei se numără anxietatea, depresia, alterarea accentuată a relaţiilor în cadrul familiei, divorţul. Contextul astfel creat readuce în discuţie importanţa educaţiei afectiv-emoţionale. Asistăm la transferul, din sarcina familiei în cea a şcolii, a răspunderii privind dezvoltarea tinerilor din punctul de vedere al inteligenţei emoţionale. Plecând de la premisa că educaţia morală se reuneşte cu educaţia afectivităţii [1], integrând-o, iar conţinuturile şi instrumentele didactice specifice educaţiei morale pot susţine şi educaţia emoţională, vom arăta în articolul de faţă că basmul, ca produs artistic cu profunde implicaţii la nivel educativ, poate fi valorificat pentru dezvoltarea dimensiunii afectiv-emoţionale, chiar în raport cu însuşirea capacităţii de a fi rezilient. Afirmaţia se bazează pe rezultatele preliminare ale unui experiment pedagogic pe care-l derulăm, centrat pe determinarea efectelor de ordin cognitiv, afectiv şi voliţional ale receptării basmului în şcoală, prin metoda dramatizării. Valorificat constant pentru dezvoltarea competenţelor specifice educaţiei morale, basmul oferă numeroase modele de rezilienţă. Lumea basmică este o lume ce esenţializează lumea reală. Personajele şi situaţiile în care acestea evoluează sunt simbolice, astfel că receptarea prin interpretare permite corelarea aceleiaşi imagini basmice cu nenumărate situaţii din viaţa reală. Studierea basmului în şcoală ar putea fi una dintre soluţiile la îndemână pentru cultivarea rezilienţei în familie.
  • Thumbnail Image
    Item
    REZILIENŢA PSIHOLOGICĂ A PĂRINŢILOR ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ
    (Stratum Plus, 2024) Tolstaia, Svetlana
    Problemele rezilienţei psihologice a unei persoane sunt de mare importanţă practică, deoarece rezilienţa protejează o persoană de dezintegrare şi tulburări de personalitate, creează baza pentru armonie interioară, sănătate mintală şi capacitate mare de muncă. Rezilienţa psihologică a unei persoane este un indicator integral care reflectă capacitatea de a trece peste momentele grele din viaţa noastră, peste suferinţe, traume, tragedii sau accidente. În timpul situaţiilor de urgenţă, copiii sunt în mod special susceptibili la răni, îmbolnăviri, pericolul de a pierde rude şi de a rămâne singuri, neputincioşi într-o masă mare de oameni şi, prin urmare, au nevoie de atenţie şi îngrijire specială. În aceste situaţii, copiii au nevoie de o atenţie deosebită din partea rudelor şi părinţilor, deoarece în acelaşi timp au posibilitatea de a-şi exprima sentimentele, impresiile şi experienţele într-un mod acceptabil pentru vârsta lor. Această lucrare prezintă recomandări generalizate pentru părinţi şi tutori cu privire la asigurarea securităţii copiilor în situaţii de urgenţă. Copiii reacţionează parţial la starea pe care o observă la adulţii din jurul lor. Când părinţii şi îngrijitorii se confruntă cu tragedia cu calm şi încredere, ei îşi pot sprijini cel mai bine copiii.
  • Thumbnail Image
    Item
    FENOMENUL REZILIENȚEI PSIHOSOCIALE: CLARIFICĂRI PSIHANALITICE
    (Print-Caro, 2023) Bolea, Zinaida
    Articolul se referă la perspectiva psihanalitică asupra fenomenului rezilienței, incluzând sinteze teoretice și ilustrări empirice. Sunt aduse în prim-plan două abordări psihanalitice fundamentale referitoare la reziliență – una derivată din teoria psihanalitică a pulsiunilor, alta de rivată din teoria psihanalitică a relațiilor de obiect. În aspect teoretic, este clarificată definiția rezilienței, fiind delimitate resursele și limitele acestui fenomen. În același timp, este problematizat fenomenul pseudorezilienței, exemplificat prin mecanismul clivajului. În aspect empiric, sunt prezentate rezultate ale unor studii dedicate fenomenului rezilienții în contexte totalitare. Astfel, sunt invocate fenomenul Pitești din România comunistă, deportările din Kalmîkia, represiunile intelectualității ruse în perioada stalinistă, deportările staliniste din RSSM. Articolul scoate în evidență capacitatea individului de a valorifica resursele spirituale, comunitare, culturale în situații traumatogene determinate de sisteme totalitare
  • Thumbnail Image
    Item
    REZILIENȚA ȘI ROBUSTEȚEA LA PERSOANELE SEROPOZITIVE
    (CEP USM, 2017) Pravițchi, Galina; Florința, Mariana
    Pe tot parcursul vieții individul trece prin anumite probleme pe care acesta fie le depășește, fie cedează în fața lor. Într-un final, el alege comportamentul pe care îl va aborda în situațiile – problemă, în dependență de resursele sale psihologice de care dispune. De asemenea, și persoanele seropozitive sunt supuse unui conglomerat de situații și întâmplări mai puțin plăcute pe care trebuie să le confrunte. Infecția HIV reprezintă o problemă actuală atât la nivel global, cât și la nivel de țară. Persoanele seropozitive sunt supuse permanent stigmatizării, izolării, marginalizării, iar uneori chiar excluderii din cercurile sociale, fiind văzute drept o problemă pentru societate. Acestea sunt nevoite să facă față unor situații greu de suportat, cu grad ridicat de stres emoțional, ce duce la apariția unor trăiri negative care afectează mai apoi sănătatea psihică a acestora. Pentru ca aceste persoane să reziste într-o astfel de societate, să facă față situațiilor stresante este necesar de să-și dezvolte și să-și fortifice capacitatea de reziliență și de robustețe.