2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/52
Browse
6 results
Search Results
Item DIPLOMAȚIA LIMBAJULUI PROTOCOLAR. STRATEGII SEMIOTICE DE COMUNIUNE(CEP USM, 2022) Jalaboi, ElisabetaSituaţiile de comunicare / comuniune diplomatic-protocolară actuale cercetate ȋn teză sunt descrise parţial în literatura de specialitate atât prin consideraţii ale filosofiei / semioticii teoretice (implicând reperele conceptuale ale pregătirii comuniunii), cât și prin ipostaze ale filosofiei / semioticii practice (vizând strategiile procedural-ceremoniale ale comuniunii, de exemplu). Teoria ne mai arată că de la limbajul bio-fizic (intuitiv-semnificant) al manifestărilor protocolare la cel educativ (semnificativ-cultural) nu este decât un pas pe care ȋn termenii ştiinţei semnelor îl numim semnificare, miezul oricare situaţii de comunicare (semioză). Aceste aspecte predominant sintactice şi semantice care definesc începutul poveștii protocolare, sunt dublate de scrieri recente de factură predominant pragmatică, vizând instrumentele limbajului protocolar, care pot fi privite, la scenă deschisă, atât prin arta convingerii (persuasiune), cât și prin viclenia manipulării. Cuvintele cheie care se lasă astăzi în slujbă sunt limbaj, comunicare, comuniune, semiotică, diplomație. Așa cum am învățat, cuvintele au un sens sau mai multe, cum ar spune Saussure, însă structura în care sunt transmise și maniera pot denota binele sau răul. Desigur, uneori, poate că ne este greu să ne dăm seama ce este bine sau rău, însă cred că modelele de analiză etică pot veni în ajutorul nostru.Item CONFRUNTAREA CU MOARTEA ȊN CONDIȚII PANDEMICE: ȊNVĂȚĂTURI ALE FILOSOFIEI PRACTICE(CEP USM, 2022) Vasile, Cristina„Dacă n-ar fi moarte, omul nu prea ar filosofa” − am spune odată cu Schopenhauer, considerând că dacă nu ar exista moartea, oamenii ar trebui să o inventeze artificial, aşa cum au făcut atunci când au utilizat arma nucleară sau când au favorizat/generat apariţia armelor biologice şi implicit a pandemiilor, aşa cum este, bunăoară, cea recent determinată de un corona virus cine ştie de unde venit. Soluţiilor strategice sau practice de (pre)ȋntâmpinare, de la vaccinuri la stimularea sistemului imunitar, omul le-a adăugat ȋntotdeauna, ȋnsă, şi soluţii filosofice, atitudini ȋnţelepte care să-i ofere şanse sporite de supravieţuire. Ȋn acest sens, lucrarea face referinţe interpretative la Pentalogul filosofului danez Morten Dige, care se referă la: (1) Confruntarea cu pandemia, interpretată din punctul de vedere al epistemologiei, prin fuziunea dintre filosofie, religie şi ştiinţă, al eticii şi moralei raportată convieţuirii cu semenii, respectiv al laturii politice a problemei. (2) Testarea modului de funcționare a sistemelor sociale și conducerea politico-administrativă, urmărind ȋn primul rând eficienţa „sistemului imunitar”, presupunând un sine-qua-non „ȋmpreună”. (3) O nouă strategie economică aplicată ȋn domeniul sănătăţii, prin reconsiderarea prioritară a investiţiilor profilactice, ȋn raport cu cele terapeutice. (4) Ȋnvăţături despre evitarea stresului de moarte, presupunând reevaluarea aspectelor prioritate pentru viaţă. (5) Recuperarea sensurilor „privirii ochi ȋn ochi”, singurul privilegiu psiho-emoţional prin care omul este dator să dubleze tehnologia. Toate acestea atitudini se pot ȋmplini prin valorificarea unor eficiente strategii semio-logice, urmând implicit semioza situaţională: cine-cui, ce şi cum, ȋn ce context, cu ce scop.Item CONTEXTUL SPIRITUAL SPECIFIC FILOSOFIEI WITTGENSTEINIENE: ANALIZĂ, CUNOAȘTERE ȘI GÂNDIRE CRITICĂ(CEP USM, 2022) Rusu, GabrielaWittgenstein a scris într-o epocă în care logica matematică cunoaște o expansiune și o etapă prolifică în calea dezvoltării sale. Frege a remarcat aplecarea lui Wittgenstein direcționându-l către marii gânditori ai respectivei perioade: Whitehead și Russell. La scurt tip după întâlnirea lui Russell cu Wittgenstein, filosoful britanic l-a considerat pe Wittgenstein un geniu cu o gândire briliantă. Wittgenstein și-a propus să aducă modificări asupra logicii lui Russell. Filosoful austriac și-a pus în minte să extindă eforturile sale filosofice de la bazele logicii la natura lumii. Wittgenstein a dorit ca limbajul să constituie nimbul filosofiei. Până la abordarea wittgensteiniană limbajul ocupa un loc secund în aria de interes filosofică. Wittgenstein urma să se dedice necesității și complexității limbajului. Logica experienței umane putea fi decriptată doar dacă era luat în seamă limbajul în care aceasta era formulată. Wittgenstein avea ca deziderat existența unei limbaj exact cu ajutorul căreia putea să povestească realitatea în toate dimensiunile vieții. Limbajul precis, propus de Wittgenstein, avea să provoace un ecou în filosofie. Atât Wittgenstein cât și Russell doreau să explice realitatea pornind doar de la legile logice. Wittgenstein lecturase operele lui Freud însă în lumina logicii a concluzionat că psihanaliza este la fel de lipsită de fecunditate la fel ca și psihologia. Wittgenstein nu s-a dedicat psihologiei cercetării, chiar dacă aceasta era în vizorul contemporanilor acelei perioade. Filosoful austriac a preluat de la precursorii săi numeroase aspecte cum ar fi: ideea că sensul unei propoziţii depinde şi de posibilitatea acceptării falsităţii sale. Ideea lui Wittgenstein că propoziţiile şi în general limbajul au funcţia de a reprezenta faptul, realitatea de care vorbesc este de asemenea corelată cu opinia predecesorilor săi.Item MODUL DE PERCEPERE PRIN LIMBĂ A LUMII(CEP USM, 2022) Lacusta, ElenaLimba funcționează ca factor de diferențiere a comunităților nu doar la nivelul posibilităților comunicării verbale (a limbii pe care o folosesc). Limba oferă și perspectiva cunoașterii realității. Acest raport om/comunitate-limbă trebuie completat cu al treilea termen – realitatea. Limba în această triadă este mediator și modelator de realitate (cunoscută). Fiecare limbă naturală are o imagine specială asupra lumii, care se impune în procesul cunoașterii realității. „Faptul că lumea este lumea mea se arată prin aceea că limitele limbajului (ale limbii pe care numai eu o înțeleg) semnifică limitele lumii mele”, afirmă Ludwig Wittgenstein. Creând limba, creăm realitate. Totodată, și realitatea se impune în cunoașterea/crearea limbii. Aceasta oferă premisele propriului nume, prin starea ei de a fi (din conștiința vorbitorului).Item IMPACTUL REȚELELOR DE SOCIALIZARE ASUPRA LIMBAJULUI ELEVILOR ÎN VIZIUNEA CADRELOR DIDACTICE(CEP USM, 2022-11-29) Dolinschi, CristinaDezvoltarea rapidă a tehnologiilor digitale a favorizat crearea unor noi medii de comunicare virtuală, și anume rețelele de socializare, care, datorită interesului sporit, reprezintă o provocare societală contemporană cu o amprentă puternică asupra dezvoltării copiilor și nemijlocit asupra procesului instructiv-educativ. În articolul de față sunt prezentate rezultatele unui studiu care elucidează viziunile cadrelor didactice cu privire la impactul rețelelor de socializare asupra limbajului elevilor, prin evidențierea anumitor riscuri și vulnerabilități, precum și a aspectelor pozitive ce țin de dezvoltarea abilităților lingvistive și comunicative.Item ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ȘI METODOLOGICE DE EDUCAȚIE MULTILINGVĂ A ELEVILOR DE LICEU DIN PERSPECTIVA MOTIVAȚIONALĂ(Print-Caro, 2023-03-15) Wittman, HanaThe concept of "curriculum" known in professional language as curriculum is a concept from the field of education that is used to describe an outline or a folder of general instructions that deal with the form and manner of teaching and the assessment of knowledge and skills in any particular profession or field of study. When I come to investigate the differences between bilingual students learning a foreign language, and monolingual students learning a foreign language, of course, the examination of the teaching plans is also necessary and requires a systematic and in-depth approach. The basic curriculum document that guides the field of formal education in each country often refers to how the teacher should act within the classroom lessons. At the same time, there is another element that requires reference, and that is the learner. In view of the fact that this document is general, uniform and rigid, it is not suitable for all learners. Therefore, there are many cases in which it is necessary to formulate another specific curriculum, designed for the learning style of an individual student or of a small group of students. As an example of this, in the formal education frameworks in many different countries it is possible to find a variety of educational programs with different characteristics that are built in accordance with the unique needs of students who are integrated and study in the formal education frameworks as part of the process of integration in education [2].