2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/48

Browse

Subject: search.filters.subject.Chișinău

Search Results

Now showing 1 - 7 of 7
  • Thumbnail Image
    Item
    Obiceiuri, moravuri și mentalități în Chișinăul interbelic
    (2025) Prisac, Lidia
    Ancorat la realitățile interbelice, Chișinăul a fost marcat de schimbări profunde la nivelul caracterului său distinctiv, având loc o simbioză dintre vechi și nou, dintre moștenirea culturală a perioadei țariste și a celei noi instituite, românești. Cu toate acestea obiceiurile, moravurile și mentalitățile sunt cele mai greu de schimbat în cadrul unei societăți. Marcat profund de manierele caracteristice lumii ruse și a amalgamului multicultural persistent, trăsăturile de comportament al chișinăuienilor perioadei interbelice înscrie tendințe de consolidare a unui specific regional. Surprinși într-un spațiu al confortului, drept generator al unei „somnolenţe cotidiene”, locuitorii Chișinăului creează impresia unor persoane pasive, resemnate, contemplative și cu suflet domol. În același timp, cei din partea locului, par să fie de o ospitalitate nemaiîntâlnită. Din inerție, în mediul urban continuă perpetuarea obiceiurilor, tradiţiilor şi moravurilor de familie raportate înaltei societăți, în conformitate cu tradiţiile patriarhale țariste. Cultivate în familie, școală și biserică, societatea chișinăuiană pare să perpetueze principii și valori morale sănătoase, produse de un cod al bunelor maniere bazat pe bunul simț, respect reciproc, corectitudine, cinste, omenie, onestitatea etc. În același timp, conduita orășenilor gravitează de multe ori între moralitate, religiozitate și superstiții, locuitorii fiind puși în situația de a alege între principiile morale și „plăcerile” existențiale.
  • Thumbnail Image
    Item
    Pensionul din Basarabia: Şcoala Eparhială de Fete din Chișinăul interbelic
    (2025) Xenofontov, Ion Valer
    În studiul de față se prezintă activitatea unei instituții de învățământ de elită din Basarabia dintre cele două războaie mondiale. Şcoala Eparhială de Fete din cel de-al doilea oraș al României întregite a combinat armonios activitatea teoretică cu cea practică și religioasă. Prima instituție de învățământ secundar de fete din Basarabia, instituită în perioada imperială, s-a integrat la cerințele statului român. Se promovau valorile naționale, identitatea românească, elevele vizitau provincile istorice, se obțineau cunoștințe profunde în domeniul vizat, se respectau cu pietate valorile creștine. Sursele arhivistice, memorialistice și literatura de specialitate developează noi aspecte în tabloul educațional al Şcolii Eparhiale conduse cu „mână de fier” de Elena Alistar, unica femeie din Sfatul Țării care a votat Unirea Basarabiei cu România. În materialul analizat se abordează infrastructura instituției, personalul didactic, personalitățile, activitatea didactică și extracurriculară.
  • Thumbnail Image
    Item
    Situația bisericii Romano-Catolice din spațiul pruto-nistrean în rapoartele împuternicitului pentru problemele cultelor de pe lângă SCN al URSS pentru RSSM (1944-1947)
    (CEP USM, 2024) Gumenâi, Ion
    Materialul propus spre atenția cititorului are ca subiect problema legată de constituirea raporturilor dintre cultul romano-catolic din spațiul pruto-nistrean cu puterea sovietică. Se face o analiză a datelor din ultimii ani ai războiului și primii ani postbelici a situației Bisericii Romano-Catolice din restaurata Republică Sovietică Socialistă Moldovenească. Ca sursă principală documentară sunt utilizate documentele emise de către nou creata instituție a împuternicitului pentru problemele cultelor de pe lângă Sovietul Comisarilor Narodnici al URSS pentru URSS, instituție ce a existat între 1944 și 1965. Pe lângă actele cu caracter de instrucție sau dispoziție, ce veneau din partea organelor centrale, rapoartele împuternicitului pentru problemele cultelor conțin și o serie de informații importante precum numărul comunităților romano-catolice, numărul de enoriași, personalitatea feței bisericești ce deservea acest cult etc., care contribuie la reconstituirea istoriei acestui cult într-o perioadă extrem de dificilă. Documentele analizate denotă că la etapa respectivă instituția responsabilă de raporturile dintre diferite culte și stat a avut ca prerogativă luarea la evidență a comunităților romano-catolice, etapă premergătoare și pregătitoare închiderii ulterioare a acestora.
  • Thumbnail Image
    Item
    Piețele din Chișinăul interbelic
    (CEP USM, 2024) Xenofontov, Ion Valer
    Pe baza surselor istorice și a literaturii de specialitate se abordează piețile din cel de-al doilea oraș al României interbelice, Chișinău. Viața economică și socială a citadinilor chișinăueni a fost marcată de locuri special amenajate unde se desfășura comerțul cu mărfuri cu amănuntul, mai ales cu produse agroalimentare. S-au analizat tipurile de piață, problemele edilitare și organizatorice, situațiile conflictuale cu care se confruntau comercianții din aceste spații economice. Se prezintă geografia amplasării piețelor, logistica, starea sanitară. Din vizor nu a fost scăpat atât comerciantul, cât și consumatorul. În studiu se prezintă și percepțiile administrației municipale vizavii de piețele din capitala Basarabiei.
  • Thumbnail Image
    Item
    STRUCTURI ORGANIZATORICE ȘCOLARE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC
    (CEP USM, 2024) Xenofontov, Ion Valer
    În baza izvoarelor istorice inedite din arhivele din Republica Moldova și România, din presa de epocă, au fost analizate structurile organizatorice școlare din cel de-al doilea oraș al României întregite, Chișinău. A fost studiată implicarea autoritățile locale în procesul de organizare a învățământului. Comitetul Școlar Comunal al municipiului Chișinău, și format din oficialități, cadre didactice, părinți, monitoriza cu strictețe repartizarea financiară din bugetul administrației publice locale. La fel, în vizor erau activitățile extracurriculare, mobilitățile școlare în cuprinsul țării, reparația sau închirierea de localuri, asigurarea școlilor cu resurse energetice, materiale didactice etc. În vederea consolidării și mobilizării activității educaționale și culturale cadrele didactice și-au format asociații profesionale. O direcție de activitatea a asociaților cadrelor didactice era orientată spre acțiuni sociale, de ajutorare a membrilor acestora, de creare a condițiilor de agrement.
  • Thumbnail Image
    Item
    STRUCTURI MILITARE ÎN CHIȘINĂUL INTERBELIC
    (CEP USM, 2023) Xenofontov, Ion Valer
    Pe baza surselor istorice inedite, a presei, a surselor iconografice, a literaturii de specialitate se prezintă o panora- mă complexă a situației structurilor militare din capitala Basarabiei, cel de-al doilea oraș al României întregite după numărul populației. În contextul activizării forțelor bolșevice ilegaliste în regiune, de declanșare a stării de asediu în Basarabia, încartiruirea Armatei Române în Chișinău a fost necesară pentru asigurarea orașului cu măsuri de securitate militară. Între Primăria mun. Chișinău și Ministerul de Război / Apărării Naționale au existat litigii ce țineau de sfera economică, imobiliară. În premieră istoriografică s-a abordat subiectul proprietățile imobile ale Corpului III Armată din Chișinău, cazărmile militare. Alte linii de subiect cercetate vizează: Cercul Militar Chișinău, societățile militare, presa militară, luminarea ostașilor.
  • Thumbnail Image
    Item
    PAROHIA ROMANO-CATOLICĂ „PROVIDENȚA DIVINĂ” DIN CHIȘINĂU ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
    (CEP USM, 2018) Ciobanu, Petru;
    Din coloritul confesional al Chișinăului a făcut parte, încă de la începutul secolului al XIX-lea, și comunitatea romanocatolică. Articolul prezintă istoria acestei comunități în perioada interbelică, nu înainte de a prezenta pe scurt evoluția ei de la apariție și până în anul 1921, când, de rând cu celelalte parohii din Basarabia, Parohia „Providența Divină” din Chișinău a trecut sub jurisdicția Diecezei de Iași. Sunt oferite date despre păstorii care s-au îngrijit de catolicii din localitate, despre numărul acestor credincioși, despre vizitele episcopilor de Iași în comunitate, despre situația materială și cea sacramentală a parohiei, despre misiunile populare care au avut loc aici. Pe lângă aceste date, articolul cuprinde și unele informații cu privire la dificultățile cu care s-au confruntat preoții care au activat aici, precum și la contribuția catolicilor din Chișinău la susținerea materială a Seminarului din Iași.