2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/48

Browse

Search Results

Now showing 1 - 10 of 1201
  • Thumbnail Image
    Item
    Obiceiuri, moravuri și mentalități în Chișinăul interbelic
    (2025) Prisac, Lidia
    Ancorat la realitățile interbelice, Chișinăul a fost marcat de schimbări profunde la nivelul caracterului său distinctiv, având loc o simbioză dintre vechi și nou, dintre moștenirea culturală a perioadei țariste și a celei noi instituite, românești. Cu toate acestea obiceiurile, moravurile și mentalitățile sunt cele mai greu de schimbat în cadrul unei societăți. Marcat profund de manierele caracteristice lumii ruse și a amalgamului multicultural persistent, trăsăturile de comportament al chișinăuienilor perioadei interbelice înscrie tendințe de consolidare a unui specific regional. Surprinși într-un spațiu al confortului, drept generator al unei „somnolenţe cotidiene”, locuitorii Chișinăului creează impresia unor persoane pasive, resemnate, contemplative și cu suflet domol. În același timp, cei din partea locului, par să fie de o ospitalitate nemaiîntâlnită. Din inerție, în mediul urban continuă perpetuarea obiceiurilor, tradiţiilor şi moravurilor de familie raportate înaltei societăți, în conformitate cu tradiţiile patriarhale țariste. Cultivate în familie, școală și biserică, societatea chișinăuiană pare să perpetueze principii și valori morale sănătoase, produse de un cod al bunelor maniere bazat pe bunul simț, respect reciproc, corectitudine, cinste, omenie, onestitatea etc. În același timp, conduita orășenilor gravitează de multe ori între moralitate, religiozitate și superstiții, locuitorii fiind puși în situația de a alege între principiile morale și „plăcerile” existențiale.
  • Thumbnail Image
    Item
    Pensionul din Basarabia: Şcoala Eparhială de Fete din Chișinăul interbelic
    (2025) Xenofontov, Ion Valer
    În studiul de față se prezintă activitatea unei instituții de învățământ de elită din Basarabia dintre cele două războaie mondiale. Şcoala Eparhială de Fete din cel de-al doilea oraș al României întregite a combinat armonios activitatea teoretică cu cea practică și religioasă. Prima instituție de învățământ secundar de fete din Basarabia, instituită în perioada imperială, s-a integrat la cerințele statului român. Se promovau valorile naționale, identitatea românească, elevele vizitau provincile istorice, se obțineau cunoștințe profunde în domeniul vizat, se respectau cu pietate valorile creștine. Sursele arhivistice, memorialistice și literatura de specialitate developează noi aspecte în tabloul educațional al Şcolii Eparhiale conduse cu „mână de fier” de Elena Alistar, unica femeie din Sfatul Țării care a votat Unirea Basarabiei cu România. În materialul analizat se abordează infrastructura instituției, personalul didactic, personalitățile, activitatea didactică și extracurriculară.
  • Thumbnail Image
    Item
    Geopolitical landmarks of the romanian space: some remarks on the current relevance of the classical discourse
    (2025) Străuțiu, Eugen
    Classical Romanian geopolitics is presented as the sum of geopolitical works (volumes, magazines, atlases) published in interwar Romania and which mark a quantitative and qualitative peak during World War II. The authors, directly connected to significant Western geopolitical trends, put into practice the classical methodology (to which they corrected and added, depending on the national specifics) to identify and explain the European geopolitical motives of Greater Romania, but also to substantiate the directions of foreign policy and war strategies. After several decades of banning geopolitical discourse, with the overthrow of the regime in 1989, the necessity and fashion of geopolitics returned to Romania. In this context, it becomes a necessary and useful exercise to compare the premises of our classical geopolitics with the contemporary ones – to verify how much and how it remains valid. Our brief observations conclude that most of the classic analyses, models, and scenarios remain valid, with some adjustments that do not affect the essence. These updates are mandatory due to the changing regional context (primarily the identity and capacity of neighboring states) and some border changes.
  • Thumbnail Image
    Item
    Pavel Șciusev – academician, inginer în construcția podurilor
    (2025) Povestca, Anatolie
    Articolul prezintă rezultatul cercetării documentelor inedite de arhivă și celor aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei, introduse în premieră în circuitul științific sau tratate de predecesorii noștri într-un alt context cu referință la viața și activitatea pământeanului nostru: certificate metricale, fișe personale, corespondența cu privire la construcția sistemului ingineresc, schițe topografice, fotografii și alte materiale importante. Pavel Șciusev a fost un renumit inginer în construcția podurilor și cunoscut profesor la Instituțiile Superioare de Învățământ din Moscova. Activitatea științifică, ocupația inginerească și viața privată a acestuia este astăzi mai puțin cunoscută. În îndelungata sa carieră profesională de peste 50 de ani, în calitate de inginer a luat parte la proiectarea, construcția și expertizarea a peste 100 de obiecte de infrastructură din arealul geografic al URSS, a editat peste 80 de studii și articole de specialitate. A publicat lucrarea sa monumentală dedicată construcțiilor podurilor. A scris memoriile sau amintirile dedicate lui Alexei Șciusev. A fost membru corespondent al Academiei de Arhitectură din URSS. Pavel Șciusev a luat parte la elaborarea Planului de organizare și refacere a orașului Chișinău, a fost consultant pe domeniul ingineresc de aprovizionare cu apă a capitalei din râul Nistru prin barajul de la Dubăsari și Ghidighici, al lacului de acumulare din Valea Morilor. Este autorul proiectului nerealizat al podului central peste râul Bîc
  • Thumbnail Image
    Item
    Fondul personal Ivan D. Ciobanu (1910–2000) din fosta Arhivă Științifică a AȘM
    (2025) Prisac, Lidia; Xenofontov, Ion Valer; Salagor, Iulian
    Materialul este unul de informare a comunității științifice referitor la patrimoniul istorico-științific al Republicii Moldova și face parte din seria de articole ce au în vizor prezentarea fondului arhivistic al Arhivei Științifice Centrale a Academiei de Științe a Moldovei (actualmente Secția Arhivă. Restaurare şi patologie a documentelor aflată în subordinea Bibliotecii Științifice [Institut] „Andrei Lupan” din cadrul Universității de Stat din Moldova). În studiu se prezintă Fondul celui de-al doilea director al Institutului de Istorie, Limbă şi Literatură a Bazei/Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a URSS, rector al Institutului Pedagogic Moldovenesc, Ivan D. Ciobanu (Fondul 44). Ca urmare a sistematizării și descrierii, fondul este format dintr-un singur inventar ce conține 83 de u. p. (1917–1995), fiind repartizat în nouă secțiuni: Lucrări științifice (1936–1993); Activitatea literară (1931–1989), Avize și recenzii (1940–1995); Materiale pentru lucrări științifice (1917–1982), Activități informativ-metodice (1946–1995), Corespondența (1945–1991), Materiale biografice (1947–1994), Materiale ale altor persoane (1943–1989), Culegeri folclorice (1975–1983).
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    Interrelaționarea valorilor în modelul cultural
    (CEP USM, 2024) Panfil, Vera
    În articol se întreprinde o investigare a interrelaționărilor dintre valori în spațiul modelului cultural. Se argumentează că modelul de cultură în care circulă valorile nu rămâne în neutralitate pe terenul civilizației pe care C. Noica o numește „trezie culturală”, inclusiv pe plan european. Se susține că valorile culturale exprimate prin creație ajung criteriu de apreciere și judecare ale unui popor. De asemenea, se subliniază că în fond metodologia și logica culturii denotă, dificultățile în depășirea propriei „găoace” pentru a aprecia și accepta cu adevărat o mentalitate străină, în cazul de față – o altă cultură. Și nu în ultimul rând că cultura înmagazinează interioritatea valorilor sociale și interrelaționarea acestora pe parcursul evoluției condiției umane