2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/48
Browse
7 results
Search Results
Item ȚARA MOLDOVEI ÎN TIMPUL RĂSCOALEI LUI BOGDAN HMIELNICKI DE LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XVII-LEA(CEP USM, 2024) Costețchi, GalinaÎn secolul al XVII-lea situația internă a Uniunii Polono-Lituaniene cunoaște schimbări semnificative din cauza deteriorării statutului politicii interne de guvern și a războaielor, democrația nobililor a căzut treptat în anarhie, făcând încă o dată ca puternica Comunitate să fie vulnerabilă și la interferențele externe. Acest moment se definește cu termenul de criză politico-militară, moment de care ține și declanșarea răscoalei cazacilor zaporojeni. Și punctul de plecare este anul 1648, care după Iorga, a fost calificat ca unul bogat în evenimente. Aspect ce ne permite să dezvăluim, în cele ce urmează, consecutivitatea cercetării, ce explică rolul și soarta Țării Moldovei în acestă conjunctură.Item RAPORTURILE DINTRE DOMNII MOLDOVEI ȘI ORĂȘENII CETĂȚII ALBE(CEP USM, 2024) Bejenaru, AlexandruSubiectul principal al acestui articol constă în prezentarea evoluției raporturilor dintre domnii Țării Moldovei și orășenii Cetății Albe de la sfârșitul secolului XIV și până la cucerirea orașului de către Imperiul Otoman în 1484. După o prezentare generală a opiniilor exprimate în istoriografie privind statutul Cetății Albe în componența voievodatului românesc est-carpatic, vor fi analizate principalele episoade aduse în favoarea ideii unei poziții deosebite deținute de comunitatea orașului de pe limanul Nistrului în interacțiunile sale cu puterea domnească. Rezultatele acestei analize sugerează existența unei dinamici în raporturile cu voievozii Țării Moldovei, care s-a schimbat la mijlocul secolului XV în urma modificării situației internaționale și a dus la slăbirea influenței grecilor și genovezilor în Cetatea Albă pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504).Item ROLUL BISERICII ORTODOXE DIN MOLDOVA LA EDIFICAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC ÎN EPOCA FANARIOTĂ(CEP USM, 2023) Miron, IonÎn epoca fanariotă, în Moldova, au loc un șir de schimbări în plan politic și social, una din aceste schimbări este apariția sau reînființarea mai multor școli, multe din ele fiind cu precădere școli românești. Domnitorii fanarioți încep să-și dea seama de necesitatea unui învățământ accesibil nu doar pentru cei bogați, dar și pentru poporul simplu, care era de cele mai multe ori lipsit de posibilitatea de a studia. Pentru a rezolva această problemă de obște a țării, domnitorii au apelat la ajutorul bisericii ortodoxe, fără de care la acea perioadă era imposibilă edificarea învățământului românesc. Astfel, domnitorii fanarioți decid ca banii necesari pentru școli să fie adunați de la clerici, mitropolitul fiind responsabil de organizarea procesului, iar multe școli în care se preda limba poporului erau înființate la mănăstiri, emblematică în acest sens fiind mănăstirea Putna. Învățământul în limba română începe să fie sistematizat în tinda bisericii și accesibil poporului de rând.Item STĂPÂNIRILE DOMNILOR ȚĂRII MOLDOVEI DINCOLO DE NISTRU – CETATEA CERN(CEP USM, 2022) Eremia, IonIstoria Țării Moldovei de la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea este încă învăluită de mister, de aceea cercetarea cu atenție a surselor istorice existente rămâne un obiectiv prioritar al istoricilor. Una dintre aceste surse este Lista orașelor rusești îndepărtate și apropiate, alcătuită conform cercetărilor recente ale specialiștilor din Rusia, prin anii 1375-1381, care ne oferă o informație unică despre răspândirea autorității politice a domnilor Moldovei pe malul stâng al gurii Nistrului. Sursa respectivă atestă limpede că pe teritoriul din stânga Nistrului, nu prea departe de țărmul Mării Negre, în răstimpul secolelor XIV – XVII a existat o cetate/castel/oraș, Cern, care un timp, pe la sfârșitul secolului al XIV-lea și, poate, la începutul secolului al XV-lea s-a aflat în componența Țării Moldovei. La începutul deceniului trei al secolului al XV-lea teritoriul respectiv era deja controlat de autoritățile poloneze.Item CONSTITUIREA HOTARELOR DE SUD ALE ȚĂRII MOLDOVEI(CEP USM, 2020) Bejenaru, AlexandruThe following study represents a systemized attempt at describing the formation and evolution of southern Moldavian borders between the second half of 14th Century and 1484 (the year of successful Ottoman campaign against Moldova in Budjak). The analysis of the methods for installing new borders, as well as the relationships between the Voivodes of Moldova and local population, elites and main political neighbors represents the main focus of this thesis.Item APRECIEREA PERSONALITĂȚII DOMNULUI MOLDOVEI PETRU RAREȘ (1527-1538, 1541-1546) ÎN ISTORIOGRAFIA POLONEZĂ: TENDINȚE CONTEMPORANE(CEP USM, 2021) Cheptene, IonRelaţiile dintre Ţara Moldovei și Polonia în perioada domniilor lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) reprezintă un răstimp de tensionare politică, marcată profund de problemele teritoriale, precum și de evoluţia „negativă” a cadrului politic internaţional în Sud-Estul Europei. În articol sunt prezentate aprecierile istoricilor polonezi date personalității domnului Țării Moldovei Petru Rareș și tendințele contemporane în analiza activității sale politice. Petru Rareș a prezentat interes pentru istoricii polonezi începând cu secolul al XIX-lea și, în contextul apariției unor noi publicații în mediul istoriografic polonez, intenţionăm să analizăm opiniile și aprecierile activității, personalității domnului Ţării Moldovei în publicaţiile recente. Reflectarea acestora va contribui la valorificarea realizărilor mediului istoric polonez ce se preocupă de relaţiile dintre Ţara Moldovei și Polonia în secolul al XVI-lea.Item PROBLEMA CHILIEI ȘI LICOSTOMO ÎN EPOCA SECOLELOR XIV-XV ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNĂ(CEP USM, 2021) Bejenaru, AlexandruSubiectul principal al acestui articol reprezintă problema gradului de cercetare în istoriografia română, dedicat trecutului celor două localități amplasate în regiunea gurilor Dunării în secolele XIV-XV – Chilia și Licostomo. Discuțiile active în rândurile mai multor generații de istorici români s-au concetrat în mod special pe problemele perioadei genoveze în istoria celor două localități, a cronologiei istoriei politice a Chiliei și Licostomo în secolele XIV-XV și a rivalității moldomuntene pentru controlul asupra Chiliei.