ȚARA MOLDOVEI ÎN TIMPUL RĂSCOALEI LUI BOGDAN HMIELNICKI DE LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XVII-LEA

Abstract

În secolul al XVII-lea situația internă a Uniunii Polono-Lituaniene cunoaște schimbări semnificative din cauza deteriorării statutului politicii interne de guvern și a războaielor, democrația nobililor a căzut treptat în anarhie, făcând încă o dată ca puternica Comunitate să fie vulnerabilă și la interferențele externe. Acest moment se definește cu termenul de criză politico-militară, moment de care ține și declanșarea răscoalei cazacilor zaporojeni. Și punctul de plecare este anul 1648, care după Iorga, a fost calificat ca unul bogat în evenimente. Aspect ce ne permite să dezvăluim, în cele ce urmează, consecutivitatea cercetării, ce explică rolul și soarta Țării Moldovei în acestă conjunctură. In the 17th century, the internal situation of the Polish-Lithuanian Union experienced significant changes due to the deterioration of the status of internal government politics and wars, the democracy of the nobles gradually fell into anarchy, once again making the powerful Community vulnerable to external interference. This moment is defined by the term political-military crisis, to which also belongs the outbreak of the uprising of the Zaporizhzhya Cossacks. And the starting point is the year 1648, which according to Iorga was qualified as one rich in events. Aspect that allows us to reveal the consecutiveness of the research, which explains the role and fate of Moldova in this conjuncture.