2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/22
Browse
5 results
Search Results
Item PERSPECTIVELE ADERĂRII ALTOR STATE LA UNIUNEA EUROPEANĂ(CEP USM, 2024) Bocan, MirelaArticolul examinează evoluția Uniunii Europene (UE) de-a lungul decadelor, evidențiind patru etape distincte de constituire a comunității. De la formarea primei comunități europene în anii ‘50 și până la extinderea semnificativă din 2004, procesul de integrare a adus beneficii economice și sociale membrilor săi. Criteriile de aderare au fost stabilite la Copenhaga în 1993, punând accent pe respectarea democrației și a economiei de piață. Extinderea UE în Balcanii de Vest și Turcia a avut un impact pozitiv în promovarea stabilității și a valorilor europene. Totuși, articolul recunoaște și provocările cu care se confruntă UE, atât pe plan intern, cât și extern. Concluzionând, articolul subliniază importanța continuării procesului de extindere pentru a consolida pacea și prosperitatea în Europa.Item ETAPELE ADERĂRII UNUI STAT LA UNIUNEA EUROPEANĂ. PERSPECTIVA EUROPEANĂ A BALCANILOR DE VEST(CEP USM, 2023) Lesnic, AdrianaÎn prezent, Uniunea Europeană este compusă din 27 de state membre, însă UE are un plan strategic de extindere, iar etapele de integrare au fost dezvoltate pentru fiecare țară. Scopul țărilor care doresc să se alăture Uniunii Europene este de a beneficia de avantajele economice, politice și sociale ale apartenenței la un bloc regional puternic și integrat. Fiecare țară aspiră la prosperitate, la dezvoltarea diverselor sectoare economice și la bunăstarea populației sale, ceea ce poate fi realizat prin valorificarea resurselor naturale și primirea diverselor forme de ajutor din partea altor state. În general, calitatea de membru UE poate aduce numeroase beneficii pentru statele membre, dar implică și costuri și responsabilități, precum respectarea standardelor și reglementărilor UE și contribuții la bugetul UE. Procesul de admitere cuprinde mai multe etape, inclusiv stabilirea unui acord de asociere, negocierea termenilor de aderare, adoptarea și implementarea legislației UE, precum și o serie de evaluări și rapoarte periodice pentru a verifica respectarea criteriilor de aderare.Item PROCESELE INTEGRAȚIONISTE-DEZINTEGRAȚIONISTE ÎN SPAȚIUL EUROPEAN: REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE(CEP USM, 2019) Bodean, Tatiana-MariaEuropean Union is a product of the desire of the countries of the old continent to avoid the outbreak of another armed conflict (like the Second World War) between the historic enemies – France and Germany, creating a supranational structure based on the principles of peaceful co-operation which facilitate the economic and social-political development of his members, but which today have to cope with the disintegrationist tendencies on the continent.Item FENOMENELE DEZINTEGRAȚIONISTE – PROVOCARE LA ADRESA CONSTRUCȚIEI EUROPENE(CEP USM, 2019) Bodean, Tatiana-Maria; Cebotari, SvetlanaActualmente, suntem prezenți la două tendințe care se manifestă în spațiul european. Asistăm la tendințele integraționiste, dar și dezintegraționiste din spațiul european manifestate sub diferite forme–atâtla nivel comunitar (ca,de exemplu,BREXIT-ul), cât și la nivel intercomunitar, tendințe manifestate sub aspect etno-politic (Catalonia, Țara Bască, Tirolul de Sud, Corsica), economic, geopolitic și, inclusiv, politic. Toate aceste tendințe per ansamblu exercită un impact direct asupra Uniunii Europene ca entitate geopolitică. În articol atenția este focusată pe analiza tendințelor integraționiste și dezintegraționiste din spațiul european.Item BAZA JURIDICĂ A RELAŢIILOR DINTRE UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI FEDERAŢIA RUSĂ(CEP USM, 2013) Cebotari, SvetlanaRelaţiile dintre Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană, două puteri regionale, au un caracter privilegiat, special, decurgând din evoluţia seculară. Existenţa la momentul actual a mai multor centre de putere, inclusiv Rusia şi Uniunea Europeană, poate fi explicată prin politica secolului al XXI-lea, prin conjunctura internaţională care s-a creat odată cu dezmembrarea URSS-ului şi a lagărului socialist, precum şi prin prezenţa intereselor geopolitice şi geostrategice ale marilor actori contemporani în diverse zone de pe mapamond. Astfel, în prezentul articol se face o analiză a relaţiilor Uniunii Europene cu Federaţia Rusă. De asemenea, sunt analizate principalele documente, atât aspectele pozitive, cât şi cele negative ale acestora, care constituie baza juridică a relaţiilor dintre aceste două puteri regionale.