2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13407
Browse
2 results
Search Results
Item O perspectivă funcţional-semantică asupra părţilor de vorbire [Articol](CEP USM, 2025-05-22) Bărbuţă, IonArticolul examinează clasificarea tradițională a cuvintelor în părți de vorbire, evidențiind limitele abordărilor exclusiv morfosintactice. În acest context, se argumentează necesitatea unei perspective funcțional-semantice, întemeiate pe principiile gramaticii funcționale, în care sensul și funcția devin criterii esențiale pentru încadrarea lexico-gramaticală a cuvintelor. Cele patru părți de vorbire noționale – substantivul, verbul, adjectivul și adverbul – sunt analizate ca domenii structurate în baza dihotomiei centru – periferie: nucleul (centrul) reunește subclase de cuvinte cu funcții gramaticale stabile și roluri sintactice motivate semantic, în timp ce periferia include unități cu statut ambiguu sau funcții multiple, subliniind astfel fluiditatea categoriilor. Această abordare pune în lumină caracterul dinamic și contextual al părților de vorbire, a căror clasificare poate varia în funcție de condițiile concrete ale comunicării.Item SCHEMA SEMANTICO-SINTACTICĂ A VERBELOR SINONIME ÎN LIMBA ROMÂNĂ(CEP USM, 2023) Constantinovici, ElenaÎn articol se face încercarea de a studia relațiile sinonimice ale verbului prin prisma schemei lui semantico-sintactice, cunoscut fiind faptul că verbul redă întreaga situație de comunicare ce include procesul și relațiile lui cu participanții la evenimentul descris. S-a urmărit cum, din acest punct de vedere, se diferențiază verbele unor serii sinonimice și dacă structura actanțială influențează alegerea sinonimului. În urma cercetărilor s-a demonstrat că avantajele analizei relației de omosemie cu implicarea schemei semantico-sintactice a verbelor sunt evidente, iar sinonimia verbului poate fi tratată cu mai multă precizie. Schema actanţială reprezintă configuraţia conceptuală a verbului. Iar schema sintactică reprezintă disponibilitățile combinatorii ale verbului. Suprapunându-le se pot urmări toate direcțiile în care un verb își guvernează determinanții. Astfel încât e lesne a vedea mișcările verbelor sinonime în contextele în care apar.