2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13407
Browse
89 results
Search Results
Item Destine de lingviști. Oameni care au fost.(CEP USM, 2024) Mincu, Eugenia; Macovei, DorinaItem METAPHOR TERMS AND INTELLECTUAL MIGRATION(CEP USM, 2024) Mincu, Eugenia; Macovei, DorinaInterdisciplinarity and intellectual migration are fundamental concepts in academia and research fields. They reflect changes and developments in approach, facilitating the integration of specialized knowledge. Interdisciplinary migration occurs according to: the innovation and creativity of terms, relevance and applicability, necessary transfer of knowledge, cultural and social influences, etc. The dynamism and mobility of metaphor terms allow their infiltration from one field of activity into another. The inter-/ intra, transdisciplinary intellectual migration and the hybridization of concepts generate the decrease in the degree of strict specialization of the specialized metaphors. The predisposition of metaphor terms to form the disciplinary corpus of several fields of activity, concept changes based on meronymy relationships, etc. – are the issues tackled in this article.Item "NORMELE ORTOGRAFICE ȘI DE PUNCTUAȚIE ALE LIMBII MOLDOVENEȘTI” DIN 1967: APLICAREA ACESTORA ÎN MANUALELE ȘCOLARE ALE TIMPULUI(CEP USM, 2024) Botnari, LilianaGramatica intitulată Normele ortografice și de punctuație ale limbii moldovenești, editată în 1967 la Chișinău, este un rezultat al implementării Hotărârii nr. 201 despre introducerea literei „ӂ” (gi) în alfabetul limbii moldovenești (17 mai 1967), pentru redarea mai exactă a sunetului ,,dj”. Elaborarea acestei hotărâri, precum și introducerea semnului grafic nou este o repercusiune a Congresului al III-lea al Uniunii Scriitorilor din octombrie 1965, când s-a cerut revenirea la grafia latină, astfel, formându-se premisele unor noi evenimente de trezire a conștiinței naționale în Basarabia. Prin urmare, în studiul de față, cercetăm gradul de implementare a noilor norme ortografice și ortoepice în manualele școlare din acea perioadă și reflectarea evenimentelor socio-politice în conținutul acestora.Item ACVATIC ȘI ASTRALITATE ÎN POEZIA LUI MIHAI EMINESCU. FUZIUNEA ELEMENTELOR(CEP USM, 2024) Anițoi, GalinaÎn articol este abordată tema acvaticului în poezia lui Mihai Eminescu, care se impune printr-o multitudine de semnificații. Sunt analizate diverse ipostaze ale apei: izvor, lac, râu, ocean, mare. Izvorul, element primordial al apelor, simbolizează începutul, permanența, timpul în perpetuă devenire. Imaginea lacului apare în poeziile cu tematică erotică. Râul care, de cele mai multe ori, are nume concrete – Nilul, Sena, Dunărea, Nistru, Tisa – semnifică suprapunerea timpului istoric cu cel natural. Oceanul este expresia tumultului sufletesc al omului, dar și a încremenirii, singurătății reci și a dezolării. Metafora mării este dominantă în lirica poetului român. Aceasta cumulează cele mai multe semnificații. Un aspect important în opera poetică a lui Eminescu îl constituie și răsfrângerile acvaticului, care sugerează misterioasa unitate a apelor și corpurilor cerești. Astrele reprezintă ideea de plenitudine, de infinit, iar undele apei sunt expresia consumării existenței umane.Item MODALITĂȚI DE TRANSPUNERE A CULTUREMELOR DIN ROMANUL CRIMĂ ȘI PEDEAPSĂ DE FIODOR DOSTOIEVSKI ÎN LIMBA ROMÂNĂ(CEP USM, 2024-10-25) Druţă, IngaÎn traducerea literară, elementele culturale sau culturemele reprezintă una dintre cele mai mari dificultăți de transpunere din limba-sursă în limba-țintă. Culturemele reflectă istoria, civilizația și fondul comun de cunoștințe pe care îl împărtășesc membrii unei comunități. Fiecare limbă, cu posibilitățile ei expresive, se înscrie într-un context cultural, social sau geografic, iar câmpurile semantice aferente vocabularului diverselor limbi deseori nu coincid. În lucrare se urmăresc tehnicile și strategiile de transpunere a culturemelor din romanul Crimă și pedeapsă de Fiodor Dostoievski în limba română: transferul direct, echivalarea semantică, adaptarea culturală, generalizarea (termenul supraordonat), perifraza (traducerea descriptivă), adnotarea, explicitarea, omisiunea. În acest proces, traducătorii țin cont de intenția semantică și sugestivă a textului- sursă, precum și de orizontul de așteptare al cititorului-țintă.Item HODONIMELE ORAȘULUI CHIȘINĂU: ÎNTRE AUTOHTON ȘI UNIVERSALITATE(CEP USM, 2024-10-25) Brăguţă, EcaterinaStudiul numelor de străzi ale diferitor așezări umane îi revine hodonimiei, o ramură a urbanonimiei, subsumată unui domeniu mult mai larg – cel al toponimelor. Principala distincție care se impune între hodonime și alte clase de toponime este lipsa spontanului, or numele de străzi sunt atribuite în mod deliberat. În procesul de denominare a străzilor se confirmă legătura omului cu istoria, cultura, religia, prin urmare, și cercetarea hodonimelor presupune luarea în calcul a factorilor de ordin cultural, social, istoric, politic, etnic, religios, lingvistic.Item ASPECTE ALE FRAZEOLOGISMELOR INDIGENE ÎN DICȚIONAR FRAZEOLOGIC MOTIVAȚIONAL CU ILUSTRAȚII ȘI CONTEXTE(CEP USM, 2024-10-25) Savin-Zgardan, AngelaUnitățile polilexicale stabile (UPS) sunt divizate în generale și indigene, avându-şi originea în limba română, chiar dacă au corespondente în alte limbi. La apariţia lor, UPS au fost iniţial unităţi de limbă denominative, motivate, în cazul în care denumeau anumite fapte concrete din lumea ambiantă sau unităţi conotative, motivate, în cazul când vorbitorul îşi exprima atitudinea faţă de un fapt concret din viaţă. Pe parcurs, odată cu evoluţia limbii şi a societăţii, unele UPS motivate au şi rămas motivate, componentele lor sau unul din ele păstrându-şi sensul. Explicaţia constă în faptul că doar aceste unităţi de limbă pot denumi anumite realităţi: anumite valori lexico-gramaticale, eliminarea echivocului etc. La UPS copii ale realităţii forma motivaţională şi sensul motivaţional sunt uşor de depistat: a turna apă la moara (cuiva), a sonda terenul, a da tonul, a pune la cântar. Alte UPS, iniţial motivate, devin cu timpul demotivate, pierzând sensul incipient. E vorba, în primul rând, de unităţi frazeologie care capătă imagine pe parcurs. Ne vom opri asupra câtorva frazeologisme de origine indigenă, incluse în „Dicționar frazeologic motivațional cu ilustrații și context”, autoarea fiind subsemnata, apărut la Chișinău, Bons Offices, 2023, 273 pItem TEXTELE DE DIMENSIUNI MICI DIN SPAȚIUL PUBLIC SUB ASPECT COMUNICATIV ȘI FUNCȚIONAL(CEP USM, 2024-10-25) Varzari, ElenaTextele de dimensiuni mici din spațiul public reflectă identitatea culturală și evoluția urbană, dezvăluind diversitatea lingvistică și schimbările sociale. Denumiri comerciale dinamice, ergonimele sunt influențate de factori extralingvistici și transmit mesaje simbolice și actuale pentru o comunitate. Utilizarea limbilor străine în formulele denominative este percepută ca un prestigiu al mărcii comericiale și ca un semn al noutății și al originalității ei. Ergonimele formează un sistem lexical deschis, apt să redea transformarea peisajului lingvistic urban.Item CREAREA TERMENULUI INIMĂ: ETIMOLOGIE ȘI FUNCȚIONALITATE(CEP USM, 2024-10-25) Mincu, EugeniaEtimologia și funcționalitatea sunt două fațete ale procesului de evoluție a limbajului (inclusiv specializat). Etimologia este „adevărul” despre cuvânt, explicând originea și semnificația inițială a lexemului, iar funcționalitatea reflectă prezentul real al termenului, clădit pe trecutul acestuia. Funcționalitatea unui cuvânt poate estompa considerabil sensul etimologic, în condițiile de continuă adaptate a limbii la necesitățile denominaționale social-tehnologice. Cunoașterea etimologiei termenului și înțelegerea funcționării acestuia este importantă în asimilarea conștientă a cunoștințelor specializate. În articolul de față se propune analiza, etimologică și funcțională, a termenului inimă.Item LITERATURA DESPRE MIGRAȚIE CA DOCUMENT AL MEMORIEI COLECTIVE(CEP USM, 2024) Cenușă, FeliciaThe purpose of this article is to highlight representations of social ties, ruptures and fractures in society unleashed in post-Soviet Bessarabia. And we are referring to representations of a type of anthropological crisis that simultaneously affected both economic behaviors and individual subjectivities, leading to exodus, uprooting, massive migration - to the renunciation, temporary or permanent, of the psychological comfort generated by home, family or of the country. The texts we are referring to are literary x-rays of the post-communist period, of its mentalities and the captive life of the Bessarabian. The article addresses the topical subject of migration, a phenomenon specific to so-called marginal and totalitarian societies, a subject with a major impact on the thematic evolution of literature born within these societies.