2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13407
Browse
2 results
Search Results
Item Memorie identitară şi mecanisme de rezistenţă în societatea totalitară (“O progenitură duşmană” de Nicolae Negru) [Articol](CEP USM, 2025-05-22) Ivanov, ConstantinNe propunem în cele ce urmează să analizăm o problemă dureroasă din spațiul basarabean, și anume drama deportărilor și formele de rezistență a individului în societatea totalitară. În acest sens, vom examina mărturia reflectată în cartea O progenitură dușmană de Nicolae Negru, care reprezintă un recurs la memorie despre drama deportărilor din Basarabia. Autorul reconstituie, într-un stil docudramatic, experiențele familiei sale deportate în Siberia, expunând impactul ideologic și geopolitic asupra copilăriei sale. Scriitura îmbină realismul dur cu reflecții emotive, evidențiind ruptura identitară și stigmatizarea socială trăită de basarabeni. Naratorul ia rolul unui bunic povestitor, construind un dialog intergenerațional sincer și profund. În esență, cartea demască mecanismele represive ale regimului sovietic, evidențiind subtilitățile prin care propaganda manipula conștiințele și încerca să anihileze identitatea națională. Astfel, vorbind pe marginea acestei mărturii și păstrând totodată analiza noastră în limitele cadrului textual, am reușit să evidențiem ruptura identitară și mecanismele prin care s-a format un val de rezistență, pentru că așa cum un singur individ și-a asumat o luptă solitară cu sistemul, acest avânt s-a multiplicat la un moment dat, iar sistemul a început să dea fisuri. De aceea am considerat oportun să vorbim de această mărturie a lui Nicolae Negru, având în același timp și sarcina de-a valorifica acest text.Item RECONSTITUIRI TRAUMATICE ȘI FRACTURI IDENTITARE ÎN ROMANUL „CÂNTECUL MĂRII”, DE OLEG SEREBRIAN(Editura USM, 2023) Ivanov, ConstantinArticolul de față reprezintă o analiză aplicată asupra romanului lui Oleg Serebrian Cântecul mării. Astfel, sunt analizate o serie întreagă de reprezentări literare care evidențiază acea perioadă nefastă de la sfârșitul celui De-al Doilea Război Mondial și consecințele dramatice care s-au răsfrânt asupra etnicilor români din Bucovina. Este evidențiat întregul mecanism opresor, surprins de către autor și modul în care sistemul totalitar a reușit să producă fracturi identitare, lăsând în memoria colectivă traume adânci. În același timp, am remarcat derapajul moral pe care-l poate produce o ideologie, surprins foarte bine la nivel ficțional și care relevă, prin intermediul unor personaje emblematice, întregul proces de ruinare identitară produs în Bucovina. Prin urmare, am apreciat valoarea literară precum și sensibilitatea artistică ce a reușit să ilustreze o lume în destrămare.