RECONSTITUIRI TRAUMATICE ȘI FRACTURI IDENTITARE ÎN ROMANUL „CÂNTECUL MĂRII”, DE OLEG SEREBRIAN

Abstract

Articolul de față reprezintă o analiză aplicată asupra romanului lui Oleg Serebrian Cântecul mării. Astfel, sunt analizate o serie întreagă de reprezentări literare care evidențiază acea perioadă nefastă de la sfârșitul celui De-al Doilea Război Mondial și consecințele dramatice care s-au răsfrânt asupra etnicilor români din Bucovina. Este evidențiat întregul mecanism opresor, surprins de către autor și modul în care sistemul totalitar a reușit să producă fracturi identitare, lăsând în memoria colectivă traume adânci. În același timp, am remarcat derapajul moral pe care-l poate produce o ideologie, surprins foarte bine la nivel ficțional și care relevă, prin intermediul unor personaje emblematice, întregul proces de ruinare identitară produs în Bucovina. Prin urmare, am apreciat valoarea literară precum și sensibilitatea artistică ce a reușit să ilustreze o lume în destrămare.The present article represents an applied analysis of Oleg Serebrian’s novel ‘The Song of the Sea.’ It examines a wide range of literary representations that highlight the disastrous period at the end of World War II and the dramatic consequences that befell the Romanian ethnic population in Bukovina. The author captures the entire oppressive mechanism and how the totalitarian system managed to create identity fractures, leaving deep traumas in the collective memory. Simultaneously, we observed the moral deviation that an ideology can produce, effectively depicted through fictional characters, revealing the entire process of identity erosion in Bukovina. Consequently, we have appreciated the literary value and artistic sensitivity that succeeded in illustrating a world in a mess.