2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/13407

Browse

Search Results

Now showing 1 - 4 of 4
  • Thumbnail Image
    Item
    Consideraţii privind înnoirea discursului repetat: construcţii fixe recente [Articol]
    (CEP USM, 2025-05-22) Druţă, Inga
    Construcțiile fixe (expresii idiomatice, proverbe, zicători, colocaţii), care fac parte din discursul repetat, se consideră că aparţin unei direcţii de utilizare a limbii naturale opuse creativităţii: vorbitorul „ia de-a gata” construcţiile, recunoscute lexical ca unităţi de sine stătătoare, cu un sens adesea netransparent, care trebuie învăţate de vorbitorii nativi sau nenativi asemenea sensului oricăror cuvinte necunoscute. În româna actuală, în special în variantele ei de limbă vorbită, există tendinţa de a altera forma standard a unor frazeologisme cu diverse intenţii: de a produce umor, ironie, sarcasm, jocuri de cuvinte, precum şi de a transmite unele informaţii referenţiale negative într-un mod indirect. Se observă, în același timp, apariția unor construcții fixe noi, care, preluate frecvent de vorbitori, îmbogățesc inventarul discursului repetat.
  • Thumbnail Image
    Item
    MODALITĂȚI DE TRANSPUNERE A CULTUREMELOR DIN ROMANUL CRIMĂ ȘI PEDEAPSĂ DE FIODOR DOSTOIEVSKI ÎN LIMBA ROMÂNĂ
    (CEP USM, 2024-10-25) Druţă, Inga
    În traducerea literară, elementele culturale sau culturemele reprezintă una dintre cele mai mari dificultăți de transpunere din limba-sursă în limba-țintă. Culturemele reflectă istoria, civilizația și fondul comun de cunoștințe pe care îl împărtășesc membrii unei comunități. Fiecare limbă, cu posibilitățile ei expresive, se înscrie într-un context cultural, social sau geografic, iar câmpurile semantice aferente vocabularului diverselor limbi deseori nu coincid. În lucrare se urmăresc tehnicile și strategiile de transpunere a culturemelor din romanul Crimă și pedeapsă de Fiodor Dostoievski în limba română: transferul direct, echivalarea semantică, adaptarea culturală, generalizarea (termenul supraordonat), perifraza (traducerea descriptivă), adnotarea, explicitarea, omisiunea. În acest proces, traducătorii țin cont de intenția semantică și sugestivă a textului- sursă, precum și de orizontul de așteptare al cititorului-țintă.
  • Thumbnail Image
    Item
    RELAȚII SEMANTICE ÎN TERMINOLOGIA DE MARKETING
    (ProLibra, 2022) Druţă, Inga; Vieru, Lidia; Vlas, Mariana
    Concepts do not exist in isolation. Within each domain of knowledge, any notion is defined in relation to other notions through various semantic relations. Terminological variation gives rise to polysemy and synonymy. Equally significant are the relationships of antonymy and hyperonymy. The paper analyzes the most important semantic relations in marketing terminology in Romanian: polysemy, homonymy, synonymy, antonymy, hyperonymy and their types. The relevant identification of semantic relations is important for the structuring of a terminographic work, for the proper ordering of concepts and for the correct drafting of specialized definitions.
  • Thumbnail Image
    Item
    VALENȚE SEMANTICO-STILISTICE ALE VERBULUI „A MÂNCA” ÎN UNELE EXPRESII FRAZEOLOGICE ROMÂNEȘTI
    (CEP USM, 2023) Druţă, Inga
    Punctul de plecare al expresiilor tratate în comunicare este verbul polisemantic a mânca, nucleu care generează multiple construcții fixe de o plasticitate deosebită în limba română. Se va contura un microunivers de reprezentări figurate ale mentalului popular axate pe verbul a mânca. Motivația expresivității unor idiotisme românești se va căuta în concretul unor lucruri, activități și practici, dincolo de imaginea sublimată sau metamorfozată din contemporaneitate, demers care impune analiza mărcilor arhaice ale limbii, a efectelor elipsei și substituirii de termeni, contextului, contaminării sau interferenței. Se va face distincție între expresiile de tipul „imaginare” și cele reprezentând „copii ale realității”, care ilustrează aspecte autohtone ale mentalităților și manifestărilor în planul vieții social culturale și al spiritualității. Cercetarea originii unor expresii frazeologice se încadrează în istoria limbii, a diferitelor elemente și structuri ale vocabularului acesteia.