2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50

Browse

Subject: search.filters.subject.interpretare

Search Results

Now showing 1 - 5 of 5
  • Thumbnail Image
    Item
    MIRCEA ELIADE. CONCEPTUL DE „HERMENEUTICĂ CREATOARE”
    (CEP USM, 2020) Bobână, Gheorghe
    Conform concepției lui Mircea Eliade, înţelegerea religiilor exotice şi arhaice ar impulsiona în chip semnificativ dialogul cultural cu reprezentanţii acestora. Istoricul religiilor ar accede la o cunoaştere mai profundă a omului şi pe temelia aceasta ar putea dezvolta, la scară mondială, un nou umanism. Conceptul de „hermeneutică creatoare” este definit de Eliade drept o „metodologie (a modului) de a proceda”. În istoria religiilor, hermeneutica se relevă ca o operaţie complexă de a înțelege şi interpreta „faptele religioase”. Hermeneutica poate fi comparată cu o descoperire ştiinţifică sau tehnologică. O „hermeneutică creatoare” dezvăluie semnificaţii nesesizate sau le scoate în relief.
  • Thumbnail Image
    Item
    DE LA DOSTOIEVSKI LA CAMUS
    (CEP USM, 2024) Taraburca, Emilia
    Articolul readuce în discuţie accente tematice fundamentale, definitorii pentru opera lui F. Dostoievski, autorul unei gândiri paradoxale ce a influenţat decisiv procesul literar universal şi care, pentru a fi „descoperită”, necesită lecturi profunde şi repetate. De asemenea, sunt cercetate, din perspectivă comparatistă, unele afinităţi tematico-ideatice cu viziunea despre existenţă şi om a lui A. Camus, principalele subiecte investigate fiind: concepţia despre revoltă, raportul dintre crimă şi pedeapsă, problema culpabilității, interpretarea sinuciderii, posibilitatea iertării ş.a. Influenţa concepțiilor lui Dostoievski asupra celor ale lui Camus poate fi depistată prin două modalităţi: direct, acestea fiind referinţele la opera scriitorului rus în mai multe articole şi în studiul fundamental „Omul revoltat”, în care sunt analizate contextul social-filosofic al comportamentului şi viziunilor despre existenţă şi om ale mai multor personaje dostoievskiene, şi indirect, în opera artistică, prin diverse analogii, codificări artistice, paralelisme tematice, reluări şi revalorificări, interpretări ale unor contexte, axe ideatice, personaje etc. Operele artistice cu care s-a lucrat sunt: Mitul lui Sisif, Căderea, Străinul, Ciuma, Exilul și împărăția de A. Camus, Crimă şi pedeapsă, Demonii, Fraţii Karamazov, Însemnări din subterană de F. M. Dostoievski.
  • Thumbnail Image
    Item
    TEZEUL SERGIU PAVLICENCO ȘI FIRUL ARIADNEI ÎN CERCETAREA CREAȚIEI LUI DANTE ALIGHIERI
    (CEP USM, 2024) Fonari, Victoria
    Profesorul Sergiu Pavlicenco și-a făcut din profesie o pasiune, fiind persoana ce contribuie la valorificarea creațiilor universale. Un profesor competent, care cunoaște specificul vârstelor în receptarea textelor. Cartea Varia Italica, scrisă de Sergiu Pavlicenco, denotă interpretări pe diferite paliere: strict pe textul artistic, alteori mergând pe contextul social care explică anumite nuanțe de estimare a textul artistic în raport cu timpul receptării, alteori prin intermediul influențelor și a delicatului observator care ne dezvăluie o structură de analiză comparată atât în cadrul unei culturi, cât și a mai multor culturi, unde și viziunea temporală își are amprentele sale.
  • Thumbnail Image
    Item
    METODELE DE CERCETARE A MITULUI ÎN TRADIȚIA ȘCOLII FRANCEZE
    (CEP USM, 2022-04-14) Fonari, Victoria
    Cercetătorul Gilbert Durand face o incursiune în mentalitatea mitului, fiind ghidat de anumite criterii: universalitate, structură și contextul sociologic. Aceste criterii ajută la perceperea arhetipului ca ceva viu, în dinamica repetitivă, care coagulează ritualul și istoria. Atitudinea abordată din optica psihologică relevă imaginile ce concentrează admirația și frica; iar randamentul socialului oferă o punte spre pedagogie. Din lucrările sale deducem că metodologic arhetipologia are drept scop sondarea mitului într-un mod complex și unitar, care percepe conexiuni cu alte culturi, în felul acesta apare omogenitatea unei mari culturi – cea a omenirii. Mitul în viziunea lui C. Lévi-Strauss este un măr al discordiei, ce derivă din variate valențe de înțelegere. Charles Mauron analizează dinamica mitului, ținând cont de analogiile raționale și de cele din lumea fantasmelor. Cercetătorii Pierre Brunel, Claude Pichois, André-Michel Rousseau stipulează o anumită ordine cu privire la coordonatele interpretării dihotomiei mit-literatură. La Pierre Albouy mitul derivă din domeniul religios și ritualic, ce reconstruiește perspectiva ontologică. Această viziune este cooptată și de André Dabezies care precizează că selecția simbolică în mitul literar depinde de situațiile dintr-o colectivitate sau alta. Respectiv mitul literar servește ca un retrovizor social.
  • Thumbnail Image
    Item
    ROLUL SIMBOLULUI SOMATIC FRAZEOLOGIC ÎN EXPRIMAREA EMOŢIEI PRIN PRISMA SEMIOTICII GESTUALE
    (CEP USM, 2019) Bantea, Magdalina
    Acest articol reprezintă un studiu analitic al simbolului somatic în semiotica gestuală din perspectivă culturologică și lingvistică în limbile engleză, română, italiană, franceză, care reflectă variate categorii conceptuale ale emoțiilor prin prisma gestului. Problema rezidă în faptul de a demonstra caracterul pluridimensional al simbolului somati c în semiotica gestuală, în vederea facilitării individualizării acestuia în context frazeologic. În articol vor fi reliefate: 1) multifuncționalitatea simbolului somatic în exprimarea emoției la nivel sintagmatic în semiotica gestuală; 2) aspectele semantico-uncționale ale simbolului somatic gestual la nivel paradigmatic în context frazeologic; 3) dificultățile de interpretare amesajului frazeologic la nivel intercultural. În concluzie vor fi validate caracteristicile simbolului somatic ca macrofigură și vor fi menționați factorii ce contribuie la încadrarea simbolului în spațiul semiotico-gestual în viziunea cercetătorilor moderni.