2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50

Browse

Search Results

Now showing 1 - 2 of 2
  • Thumbnail Image
    Item
    Opera „Grozovan”: un reper în istoria muzicii moldoveneşti
    (2024) Mudrea, Aglaia
    Opera „Grozovan” de David Gherșfeld, compusă în 1955, reprezintă un punct de reper în istoria muzicii moldovenești, fiind prima operă națională a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Aceasta a fost creată într-un context de renaștere culturală postbelică, cu scopul de a consolida identitatea națională și de a reflecta valorile și tradițiile moldovenești. Acest articol analizează contextul istoric și cultural al operei, structura sa muzicală și tematică, precum și impactul ei asupra dezvoltării culturii muzicale moldovenești. Revizuirea literaturii existente asupra operei „Grozovan” și a activității lui David Gherșfeld arată o apreciere crescută a contribuțiilor acestuia la cultura muzicală moldovenească. Gherșfeld a fost un pionier în integrarea elementelor folclorice în muzica clasică, iar opera „Grozovan” este adesea citată ca un exemplu de succes al acestui demers. Impactul operei „Grozovan” asupra culturii muzicale moldovenești a fost semnificativ, nu doar în ceea ce privește dezvoltarea operatică, ci și prin stimularea compunerii de noi lucrări care să capteze esența identității naționale.
  • Thumbnail Image
    Item
    RETORICA IDENTITĂȚII NAȚIONALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE DABIJ A
    (CEP USM, 2020) Chiscop, Liviu
    Avertismentul formulat cândva de Mircea Eliade –personalitate proeminentă a vieții literare, politice și științifice a veacului trecut, savant de renume mondial –este la fel de actual astăzi, ca și în vremea când a fost rostit. Fiindcă e de domeniul evidenței faptul că, de câteva decenii încoace, se instrumentează în cele două state românești de pe ambele maluri ale Prutuluio campanie perfidă și tenace contra istoriei naționale, a familiei tradiționale, a credinței strămoșești și ,îndeosebi,a literaturii amprentate național. Așa încât alegerea temei prezentului eseu nu a fost deloc fortuită, fiind circumscrisă unei constante preocupări de radiografiere a creației prozastice, publicistice și lirice a lui Nicolae Dabija. Personalitate complexă, proteică și polivalentă, autor a peste 80 de volume de poezie, proză, eseuri, publicistică, manuale și auxiliare didactice etc., Nicolae Dabija este astăzi un exponent de frunte al culturii și literaturii noastre, dar și un militant ca nimeni altul pe baricadele românismului. S-ar putea spune chiar că opera poetică a lui Nicolae Dabija reprezintăo veritabilă carte a identității naționale, un tratat suigenerisal identității, întrucât –așa cum vom vedea –multe dintre poezii surprind aspecte esențiale vizând identitarul românilor basarabeni, precum teritoriul, istoria, strămoșii, eroii, limba maternă, folclorul, credința ortodoxă, satul, personalitățile culturale etc. O caracteristică importantă a creației poetice a lui Nicolae Dabija o reprezintă preocuparea sa pentru ceea ce se cheamă realizarea artistică, pentru formă (nu doar pentru conținut), pentru elementele de tehnică a versificației, pentru eufonia și chiar muzicalitatea versurilor, într-un cuvânt –pentru stil. Ilustrarea, prin exemple de versuri, și argumentarea acesteia, consonanțe armonioase între semnificat și semnifcant în cazul liricii lui Nicolae Dabija vor constitui o preocupare constantă pe parcursul prezentului eseu.