2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50

Browse

Search Results

Now showing 1 - 2 of 2
  • Thumbnail Image
    Item
    Opera „Grozovan”: un reper în istoria muzicii moldoveneşti
    (2024) Mudrea, Aglaia
    Opera „Grozovan” de David Gherșfeld, compusă în 1955, reprezintă un punct de reper în istoria muzicii moldovenești, fiind prima operă națională a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Aceasta a fost creată într-un context de renaștere culturală postbelică, cu scopul de a consolida identitatea națională și de a reflecta valorile și tradițiile moldovenești. Acest articol analizează contextul istoric și cultural al operei, structura sa muzicală și tematică, precum și impactul ei asupra dezvoltării culturii muzicale moldovenești. Revizuirea literaturii existente asupra operei „Grozovan” și a activității lui David Gherșfeld arată o apreciere crescută a contribuțiilor acestuia la cultura muzicală moldovenească. Gherșfeld a fost un pionier în integrarea elementelor folclorice în muzica clasică, iar opera „Grozovan” este adesea citată ca un exemplu de succes al acestui demers. Impactul operei „Grozovan” asupra culturii muzicale moldovenești a fost semnificativ, nu doar în ceea ce privește dezvoltarea operatică, ci și prin stimularea compunerii de noi lucrări care să capteze esența identității naționale.
  • Thumbnail Image
    Item
    DIFICULTĂȚI DE TRADUCERE A TERMENILOR DIN FOLCLORUL ROMÂNESC ÎN LIMBA ENGLEZĂ
    (CEP USM, 2017) Șelaru, Nadejda
    Limba este parte integrantă a culturii ,iar unii lingviști afirmă că ea este un fapt de cultu ră. Scriitorul este un mesager al unui anume context și timp istoric, așa cum traducătorul este un mesager al unui alt context și timp istoric. Traducerea este un proce s care vizează limba, dar și cultura, deoarece sunt entități inseparabile. Traducătorul trebuie să cunoască limba și cultura textului-sursă, precum și limba și cultura textului - țintă. Pentru a traduce elementele culturale românești, adaptarea pare să fie cea mai potrivită strategie folosită de traducător. În situațiile în care nu există un echivalent în limba și cultura-țintă, traducătorul redă sensul folosind alte mijloace lexicale sau alegâ nd între traducerea literală și traducerea liberă.