2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50

Browse

Has files: YesSubject: search.filters.subject.comunicare interculturală

Search Results

Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
    Techniques de traduction des textes injonctifs dans l’industrie cosmétique: un équilibre entre précision et attractivité
    (CEP USM, 2024) Grădinaru, Angela
    Dans l’industrie cosmétique, une communication efficace est essentielle pour transmettre des instructions, des descriptions et des messages promotionnels aux consommateurs. L’article explore le processus de traduction de textes injonctifs dans le domaine cosmétique. Il s’agit de traduire des instructions qui guident les consommateurs dans l’utilisation sûre et efficace des produits de beauté. L’article souligne l’importance de la sensibilité culturelle et des nuances linguistiques dans la traduction, en particulier dans le contexte de l’industrie cosmétique, qui opère à l’échelle mondiale. Il met en évidence les défis auxquels sont confrontés les traducteurs lorsqu’ils restituent le langage injonctif dans la langue cible tout en préservant la clarté et l’efficacité. Les techniques de traduction décrites dans l’article englobent diverses considérations linguistiques et culturelles, visant à garantir que les textes traduits trouvent un écho auprès du public cible tout en restant fidèles au message d’origine. Des techniques telles que l’emprunt, l’équivalence, la modulation, la transposition, l’adaptation culturelle et l’optimisation linguistique sont explorées pour combler le fossé entre les langues et les cultures, facilitant ainsi une communication fluide dans le domaine cosmétique. De plus, l’article met l’accent sur le rôle des traducteurs en tant que médiateurs culturels qui facilitent la communication interculturelle et améliorent l’accessibilité des produits cosmétiques à divers marchés du monde entier. En utilisant des techniques de traduction efficaces, les entreprises de cosmétiques peuvent favoriser la confiance, la crédibilité et la satisfaction des consommateurs, contribuant ainsi à leur succès sur le marché mondial.
  • Thumbnail Image
    Item
    SMILE AS A MEANS OF INTERCULTURAL COMMUNICATION
    (CEP USM, 2022-03-25) Lifari, Viorica
    Zâmbetul este o modalitate de interacțiune umană sau mai bine zis, un mijloc de a comunica non-verbal. S-ar părea că acest mijloc este universal odată ce aparține omului, care reacționează la varii evenimente din mediul înconjurător emanând diferite emoții, iar zâmbetul asociidu-se cu bucuria sau veselia. Însă, din studiile savanților psihologi, culturologi, antropologi, soci- ologi și lingviști notăm că fiecare cultură modelează situații sau creează nor- me de punere în aplicare a zâmbetului, fiecare cultură ascunzând un secret al zâmbetului său. În lucrarea propusă facem un studiu al zâmbetului la nivel intercultural atât în baza cercetărilor sociologice și antropologice interculturale existente, cât și analizând mijloace lingvistice precum grupuri de sinonime, proverbe și zicători din limbile engleză, română și rusă pentru a identifica modelul cultural sau varii paternuri cu care un popor asociază zâmbetul pentru a ține conversații la nivel intercultural și a interpreta corect comportamentul interlocutorului străin într-un context cultural-specific.
  • Thumbnail Image
    Item
    A CULTURAL APPROACH TO MALE-FEMALE DIFFERENCES IN COMMUNICATION
    (CEP USM, 2012) Lifari, Viorica
    This work is an attempt to determine and analyse the differences in the speaking patterns of men and women in cross-sex and cross- ethnic communication. This topic is widely discussed nowadays as the women and men attempt to interact as equals in cross-sex conversations but they do not play the same roles in interaction. Historically men and women have different experiences and operate in different social contexts thus developing different genres of speech. At the same time women’s speeches are considered to be more emotional while men’s ones more rational. This study has a challenging character as it not only implies cross-sex conversations but it also goes further to the level of cross-ethnic dialogue. The research data include friendly dialogues between Moldovans, Russians, English and Turkish people.