2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50

Browse

Search Results

Now showing 1 - 7 of 7
  • Thumbnail Image
    Item
    METAMORFOZELE POETICE ALE ORAŞULUI CHIŞINĂU
    (2023) Gotca, Rodica
    Articolul dat studiază evoluția imaginarului poetic al oraşului Chişinău în cadrul secolelor XIX, XX şi XXI, care reprezintă o suprapunere de imagini, de structuri arhetipale, pe care le-am integrat drept suport teoretic în interpretarea textelor poetice urbane. Pornind de la cele opt ansambluri sau structuri arhetipale ale imaginarului aplicat evoluției istorice, prezentate de Lucian Boia in Pentru o istorie a imaginarului, am sistematizat imaginile artistice din lirica cercetată in opt forme, atribuite fiecărui segment de timp, demonstrând astfel complexitatea imaginarului urban şi facilitând observarea metamorfozei imaginii oraşului Chişinău în decursul secolelor XIX, XX şi XXI. Prin acest sistem de structuri arhetipale am interpretat creațiile lirice care valorifică imaginarul urban chişinăuian, identificând.schimbarea perspectivei atât asupra imaginii oraşului, în percepția poeților, cât şi a oraşului în sine, la nivel istoric, politic, social, economic şi cultural. Distanțat pană la uitare (sec. XIX), apoi ridicat pe postamentul admirației (sec. XX), Chişinăul devine mediu familiar (sec. XXI), obiect al culturii şi nu al cultului, spațiu arhitectural concrescut cu generația de după 2000.
  • Thumbnail Image
    Item
    CHIŞINĂUL DE LA 1919 ÎN NOTELE DE CĂLĂTORIE ALE AMERICANULUI JOHN KABA ŞI ALE FRANCEZULUI EMMANUEL DE MARTONNE
    (2023) Grati, Aliona
    Articolul punctează reprezentările pe care le-a avut orașul Chișinău, la puțin timp după Unirea Basarabiei cu România, în notele scrise de americanul John Kaba și francezul Emmanuel de Martonne. Occidentalii l-au vizitat la 1919, iar descrierile și informațiile lor erau menite să informeze populația țărilor lor privind diferite aspecte, de la cele economice, la cele politice și culturale. Deși își propuneau să realizeze un studiu, reprezentările lor nu erau întotdeauna aride, implicând atitudini estetice. Considerăm că unele pasaje fixează imagini reprezentative și sintetice ale perioadei, îmbogățind astfel colecția imagologică a capitalei Basarabiei interbelice. De pildă, Emmanuel de Martonne vedea un Chișinău cu străzi largi ce se intersectau în unghiuri drepte, edificii şi parcuri frumoase, cu magazine şi muzee. Această viziune dovedea, după el, o sensibilitate urbană modernă europeană.
  • Thumbnail Image
    Item
    ALEXANDRU BERNARDAZZI: CONTRIBUȚII LA ESTETICA ORAȘULUI CHIȘINĂU
    (2021) Grati, Aliona; Şlapac, Mariana; Ceastina, Alla
    Dialogul de față se poartă în jurul numelui Alexandru Bernardazzi, celebrat în anul curent, cu ocazia celor 190 ani de la naşterea sa. Scopul convorbirii constă în valorificarea contribuției arhitectului Bernardazzi la estetica oraşului Chişinău. Activând în calitate de arhitect-şef al oraşului Chişinău între anii 1856–1878, descendentul dinastiei Bernardrazzi a reuşit să înscrie armonios capitala Basarabiei de atunci în contextul estetic, arhitectural şi cultural din Europa, dar şi din Imperiul Rus. Alexandru Bernardazzi încheie pleiada arhitecților basarabeni din prima jumătate a secolului al XIX- lea, numele lui reprezintă începutul unei alte perioade cu adevărat noi în arhitectura din Basarabia. Chişinăul secolului al XIX-lea a obținut însuşirea de „oraş european” datorită eforturilor creative ale acestui arhitect talentat. Alexandru Bernardazzi s-a făcut cunoscut prin crearea unor construcții arhitecturale în mai multe oraşe, precum Odessa, Fastiv, Varşovia, dar şi în câteva localități rurale.
  • Thumbnail Image
    Item
    DOMINANTELE IMAGOLOGICE ALE CHIȘINĂULUI DIN PERIOADA SOVIETICĂ
    (2022) Grati, Aliona
    The article focuses on the image of Chișinău in the writings of the tourists who visited the city in the Soviet period, especially during the ‘60s and the ‘70s, when the development of tourism in the Soviet Union was allowed. The description of impressions and the notes of tourists take place in two planes: on one hand, the analyzed impressions of Chișinău that were accepted and published by the press of the city, and on the other hand, the uncomfortable impressions found in the hidden informative notes from secret folders or in the Western press, more specifically on Radio Free Europe. It will be shown that the texts that passed the censorship were influenced by the theses of propaganda and ideology promoted by the Kremlin leaders of the time. However, there are some dominant imagologies about Chișinău that are found in both categories of texts such as: achievements in the field of city construction, industry and culture; the friendly attitude; hospitality, good mood and the radiant faces of the people, the abundance of parks, the white city etc., some of them continuing to form the perception of our city up to this day.
  • Thumbnail Image
    Item
    150 DE ANI DE LA DESCHIDEREA ŞCOLII REALE DE LA CHIŞINĂU: PE URMELE UNUI TURNEU EDUCAȚIONAL LA IAŞI
    (2023) Grati, Aliona; Ceastina, Alla
    Dialogul cu Alla Ceastina, doctor în studiul artelor, cercetător științific superior, se axează pe un document interesant descoperit la Agenția Națională a Arhivelor din Republica Moldova, care oferă informații despre o excursie a unui grup de 25 de elevi și 4 profesori de la Şcoala Reală de băieţi din Chișinău, în orașul Iași, ce a avut loc la 4 și 5 octombrie 1909. Astăzi se arată deosebit de interesant să se meargă pe urmele acestei excursii, surprinzător de bogate în fapte istorice, să se viziteze monumente de arhitectură precum: Biserica Sfinții Trei Ierarhi, Catedrala Mitropoliei, Biserica Sfântul Nicolae, universitatea, teatrul ş.a. O astfel de excursie în orașul Iași rămâne relevantă și ar putea prezenta baza unui traseu turistic modern incitant pentru orice ghid. Se știe că Școală Reală pentru băieți de la Chișinău s-a deschis la 6 decembrie 1873, iar scopul ei era dezvoltarea deprinderilor practice și tehnice odată cu parcurgerea învățământului general. Astfel că, anul acesta se împlinesc 150 de ani de la înființarea ei – motiv în plus să ne amintim de instituția dată.