2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50

Browse

Start date: 2010End date: 2019

Search Results

Now showing 1 - 10 of 678
  • Thumbnail Image
    Item
    ANALIZA PERTINENŢEI UNOR ABATERI LINGVISTICE ÎNREGISTRATE LA ORELE DE TRADUCERE CONSECUTIVĂ DIN LIMBA ENGLEZĂ (LIMBĂ STRĂINĂ SECUNDĂ) ÎN LIMBA ROMÂNĂ
    (Artpoligraf, 2015) Sîtnic, Ina
    Analiza abaterilor de la normele lingvistice sunt la ordinea zilei în contextul formării traducătorilor în cadrul orelor de traducere consecutivă, acestea fiind un indicator de evaluare în procesul de formare şi dezvoltare a competenţelor lingvistice şi de traducere ale studenţilor. În domeniul lingvisticii aplicate înregistrăm diverse opinii asupra noţiunii de abatere de la normele lingvistice, în special în interpretarea termenilor de greşeală şi eroare. Lingvişti precum D. Gouadec, Ch. Nord, Ch. Waddington ş.a., operează cu noţiunea de eroare şi o percep ca fiind o neconcordanţă sau o distorsionare nejustificată în procesul transpunerii unui text sursă într-un text în limbă ţintă, cu un impact negativ asupra calităţii traducerii. Alţi specialişti însă, înscriu aceste noţiuni în contexte speciale. Astfel, cercetătorul R. Gefen defineşte greşeala drept o lacună la nivel funcţional, ea fiind ocazională şi cauzată cel mai des de factori extra-lingvistici cum ar fi oboseala, graba sau zgomotele de fundal, pe când eroarea are la origine discrepanţe semantice, lexicale, gramaticale, etc. între textul original şi cel tradus şi reflectă o incompetenţă lingvistică sau o învăţare defectuoasă. Având în vedere că sursa unor greşeli de exprimare precum: frumoase discurse sau duri bătălii, este vorbirea într-un tempou prea rapid, probabil pentru a obţine un volum informativ foarte apropiat de original, considerăm că acestea pot fi uşor remediate prin exerciţii de rostire corectă şi fluentă. Pe de altă parte, erorile cauzate, să zicem, de transpunerea incorectă a grupurilor atributive ţin de dificultăţi de ordin gramatical. Printre erorile lexicale amintim cele de tipul calchierilor, structurilor pleonastice sau tautologice, însă cele mai grave sunt considerate a fi erorile semantice, întrucât acestea denaturează mesajul. În procesul traducerii, erorile sus-menționate pot fi evitate prin exerciţii de semantizare adaptate etapei de formare a competenţelor de traducere.
  • Thumbnail Image
    Item
    ASPECTE TRANSCULTURALE ȘI TRANS-TEMPORALE ÎN NARATOLOGIA FORMALĂ
    (Artpoligraf, 2015) Lupasco, Serghei
    Traducerea este una dintre modalităţile esenţiale, fundamentale şi adecvate ale transferului intercultural. Diferenţele de ordin cultural constituie serioase dificultăţi pentru traducătorii tuturor timpurilor, or cultura impune întotdeauna anumite limite în procesul traducerii. În absenţa unor „universalii culturale” comunicarea interumană între exponenţi ai unor culturi diferite ar fi extrem de dificilă sau aproape imposibilă. La fel de implauzibilă ar fi şi traducerea unui text dintr-o limbă în alta. Universaliile culturale se datorează fondului genetic şi axiologic al omenirii, or experienţa umană este universală, valabilă pentru toate culturile şi toate timpurile. Cel care a sugerat aplicabilitatea unor asemenea tipare de guvernare ale experienţei umane şi în cazul naratologiei formale a fost savantul rus Vladimir Propp. Opera sa revoluţionară „Morfologia Basmului”(1928) are la bază postulatele arhetipale ale psihologului Carl Jung care milita pentru conceptul că întreaga rasă umană are la bază experienţe şi trăsături de caracter comune care sunt uşor de recunoscut şi care sunt considerate subliminal drept puncte de reper pentru experienţe ulterioare. Studiind basmele şi poveştile populare ale poporului rus, Propp a depistat trăsături recurente care compun structura naratologică a basmelor sintetizându-le în 31 de „narateme” la care a mai adăugat 8 tipare pe care le pot adopta personajele. Nu toate basmele şi povestirile conţin toate cele 31 de narateme, şi nu neapărat în ordinea propusă de către savantul rus, totuși majoritatea operelor conţin o mare parte a trăsăturilor identificate. În cercetările noastre contrastiv-comparative am identificat că naratemele lui Propp nu sunt rezervate exclusiv culturii ruse sau exclusiv genului basmului. Acestea constituie scheletul narativ al multor poveşti de autor (poveştile fraţilor Grimm sau Harap-Alb), al operelor genului fantasy (seria Harry Potter, trilogia Stăpânul Inelelor, Hobbit-ul, al filmelor gen western şi chiar al romanelor lui Ian Flemming. Acest lucru ne permite să afirmăm că naratemele lui Propp constituie veritabile universalii transculturale şi trans-temporale care au facilitat dintotdeauna comunicarea interculturală şi traducerea adecvată.
  • Thumbnail Image
    Item
    JOCUL IDENTITAȚILOR IN ROMANUL NUNTĂ IN CER DE MIRCEA ELIADE
    (Artpoligraf, 2015) Iacob, Nadejda
    Spațiu consacrat al identității personale (în construire și redimensionare succesivă), discursul narativ din romanul Nuntă în cer fixează paradigma esențială a personajului feminin de a fi situat între două dimensiuni, în termenii lui Paul Ricoeur : idem-identitatea (unicitate, permanență temporală) și ipseitatea/sineitatea (alteritate, dinamicitate). Studiul romanului vizat urmăreşte să dezvăluie originalitatea conturării sinelui protagonistei, precum şi a identităţii ei au dedans (C. Dubar) la nivelul naratorilor și prin prisma lectorului. Personajele autodiegetice, Mavrodin și Hasnaș, operează o transpunere a sinelui în relatările lor autobiografice, descoperindu-se într-un dialog al conștiințelor. Nucleul demersului lor reflexiv devine proba de foc a existenței noastre (Șt.Augustin-Doinaș) – întîlnirea cu Celălalt (Ileana/Lena). Marcați de o criză identitară, naratorii își depășesc recluziunea printr-o ordine narativă temporală marcată de memoria lor intens afectivă, fracturată prin inversiunea cronologicului (de la Ileana, femeie deplină, la Lena în devenire). Finalitatea e evidentă - cogniția deplină a sinelui și a alter-ului. Dragostea, percepută antinomic, drept apropiere și reificare a alter ego-ului feminin, relevă ecceitatea eroinei, care derivă dintr-o inaccesibilitate interioară în raport cu percepția personajelor masculine. Astfel, identitățile construite de ambii naratori capătă pregnanță în unitatea izotopiilor semantice dominante (nunta/ moartea/ singurătatea). Dubla retrospecție a lui Mavrodin subliniază nucleele conceptuale ale discursului narativ, definite atât în confesiunea făcută lui Hasnaș, cât și în romanul pe care l-ar fi scris primul ca omagiu al ”unirii desăvîrșite: te regăsești pe tine în clipa în care te pierzi”. La nivelul lectorului, identitatea au dehors a protagonistei se decupează din imaginile subiectiv-mitice construite de către naratori, conjugând idem-identitatea, desemnată în planul verbalizării de ocurența replicii (”Gîndește-te bine ce faci”), şi ipseitatea ei implicită. În fine, toate etapele căutării de sine sunt reflectate în ceea ce am numi, în termenii lui M. Pütz, o fabulă a identității.
  • Thumbnail Image
    Item
    CONSIDERAŢIUNI CU PRIVIRE LA ORIGINEA ROMÂNEASCĂ A TITLURILOR „REGE” ŞI „ÎMPĂRAT”
    (S.C. Elan-Poligraf SRL, 2014-05-23) Groza, Andrei
    In this paper, after analyzing several written ancient sources, using comparative-historical method, it is an attempt to assert that the words/ titles of „king” and „emperor” are of Romanian origin, it draw their roots from ancient Romanian language - the language spoken by the first humans. The material can serve as opening discussion regarding the ethnic origin issue of the first human communities.
  • Thumbnail Image
    Item
    СU PRIVIRE LA ORIGINEA RUMÂNEASCĂ A CUVINTELOR/TITLURILOR ŢAR, VODĂ, VOIEVOD, BOIER, VOINIC Ș. A.
    (S.C. Elan-Poligraf SRL, 2018-05-17) Groza, Andrei
    After the analysis of several sources written in ancient times, the author of the article tries to prove that several names of the titles carried by the leaders of some Slavic and Romanian states from medieval and modern period, țar, vodă, voievod and other names, including boyar, sturdy, soldier, are of Romanian origin, but not Slavic origin.
  • Thumbnail Image
    Item
    CU PRIVIRE LA ORIGINEA RUMÂNEASCĂ/ROMÂNEASCĂ A CUVÂNTULUI SENAT ŞI A INSTITUȚIEI SENATULUI
    (S.C. Garamont-Studio SRL, 2016-05-20) Groza, Andrei
    The Author of the article “Regarding on rumanian/ romanian origin of the word senate and Senate Institution” tried, based on analysis of written sources in olden times, to prove that: senats, gerouses, sinclits and sinedrions as state organs in ancient Rome, Antic Greece and Judea as well the words that were named these institutions, have rumanian/ romanian provenance. For this purpose he made reference to the works of acquaintances historians: Titus Livius, Gaius Paterculus, Plutarh, Marcus Tullius Cicero and others that lived in that period and took an active part in politic life within those states.
  • Thumbnail Image
    Item
    DESPRE ORIGINEA RUMÂNEASCĂ/ROMÂNEASCĂ A CUVINTELOR PRIMAR ŞI PREMIER
    (2016) Groza, Andrei
    Autorul articolului încearcă, în baza surselor scrise în perioada antică și medievală, să argumenteze faptul că cuvintele primar și premier nu sunt de origine latină și, corespunzător, franceză, ci de origine rumână/română. În același timp, autorul susține ipoteza că limba rumână/română este o limbă primară, limbă-fundament, pe care s-au constituit, de-a lungul timpului, majoritatea limbilor europene și asiatice.
  • Thumbnail Image
    Item
  • Thumbnail Image
    Item
    ANTROPOLOGIE FILOSOFICĂ ÎN CUGETĂRI DE B. PASCAL
    (CEP USM, 2017-04-13) Taraburcă, Emilia
    Studiul de față analizează mai multe paradigme tematice, cuprinse în fundamentala lucrare Cugetările de B. Pascal, genial om de știință si teolog, excepțional gânditor din sec. al XVII-lea, considerat precursor al mai multor sisteme filosofice contemporane, printre care intuiționismul, existențialismul, pragmatismul ș.a. Se pune în vizor esența dramei pascaliene, antagonismul dintre spiritul analitic și cel mistic, dintre pasiunea pentru știință și căutarea purificării prin credință. Printre temele cercetate se numără: condiția umană, esența dualistă a acesteia (măreția omului și mizeria lui), locul omului în Natură (teoria despre cele două infinituri și calea de mijloc), contradicții ale naturii umane, surprinse prin meditații despre amorul propriu, plictis și divertisment, adevăr și fericire ș.a. De asemenea, se explică conceptul pascalian de om universal, precum și renumita teorie a pariului, menită să argumenteze necesitatea credinței în Dumnezeu.
  • Thumbnail Image
    Item
    COFUNCȚIONAREA BINOMULUI INTERDISCURSIVITATE – INTERTEXTUALITATE ÎN LINGVISTICA MODERNĂ
    (CEP USM, 2017) Roşcovan, Nina
    A vorbi despre discurs înseamnă a considera situaţia de enunţare-interacţiune în unicitatea şi interdiscursivitatea în care se încadrează fiecare text în parte. Fenomenul interdiscursivității există în numeroase forme, iar modalitățile de interpretare variază mult de la cercetător la cercetător. În acest context, aplicațiile analitice ale intertextualității ar trebui să păstreze și să fructifice energia dialogismului, pentru că, în ciuda postulării repetate a impersonalității creatoare, scriitorii moderniști includ în textul propriu alteritatea textuală cu conștiința că se angajează astfel și în relații interpersonale cu precursorii sau contemporanii.