2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50
Browse
17 results
Search Results
Item THE COMPARATIVE TEACH ING AMD LEARNING GRAMMATICAL CATEGORIES(CEP USM, 2011) Melenciuc, DumitruÎn prezenta lucrare sunt analizate din punctul de vedere al metodei comparative de predare a limbilor străine, diferite fenomene lingvistice ca: polisemia, omonimia, antonimia, redundanţa, transpoziţia formelor gramaticale şi categoriale ale verbelor în limbile engleză şi română Sunt folosite exemple şi din alte limbi înrudite. Categoriile gramaticale, lexical-gramaticale şi lexicale sunt în permanentă evoluţie. Cercetările la nivelurile gnostic şi cel ontic contribuie la înregistrarea şi analiza proceselor latente din limbă. Se observă o tendinţăde simplificare a unor forme categoriale şi gramaticale în limbile englezăşi română. Categorisirea unor forme gramaticale din cadrul categoriilor de mod, anterioritate şi aspect necesită a fi revăzute, pentru a se evita anumite dificultăţi în procesul de predare/învăţare.Item METALINGUISTIC DIFFICULTIES IN TEACHING AND LEARNING ENGLISH(CEP USM, 2011) Melenciuc, DumitruStudierea şi predarea limbii engleze ca o specialitate sau în scopuri profesionale în diferite domenii: filologie, ştiinţe juridice, economie, politologie, fizică şi matematică, chimie, tehnologii informaţionale etc. presupun studierea lexicului şi a gramaticii, analizând în plan comparativ diferite fenomene lingvistice, ca: polisemia, omonimia, antonimia, redundanţa, transpoziţia formelor lexicale, lexical-gramaticale şi gramaticale în limbile engleză şi română. Studierea englezei la nivel ontic şi gnostic ne va ajuta să explicăm dificultăţile latente din limba-ţintă din punct de vedere lexical, gramatical, stilistic şi fonologic. Un deosebit interes prezintă procesele lingvistice ce ţin de producerea masivă de unităţi lexicale abreviate în diferite stiluri funcţionale ale limbii engleze, generos împrumutate de alte limbi de pe glob. Scopul lucrării este de a familiariza studenţii filologi cu fenomenul social-lingvistic extraordinar de abreviere în masă a lexemelor. În prezent există dicţionare de abrevieri online ce conţine peste 750000 unităţi lexicale. Problemele sociale, politice, de ordin naţional şi internaţional, tot ce este legat de existenţa omului sunt afectate de acest fenomen sociolingvistic. Importanţa abrevierilor în procesul vital, în economisirea timpului, resurselor în comunicare este incontestabilă. Acronimele folosite în denumirile unor instituţii, organizaţii, societăţi etc. pot fi create cu scopul de a atrage atenţia şi a produce un impact emoţional asupra vorbitorilor de limbă. Este evident caracterul subiectiv în crearea abreviaţiilor şi prescurtărilor noi în politică, economie, în diverse activităţi sociale. Apar tot mai multe unităţi lexicale abreviate sau prescurtate cu caracter jovial, emoţional în diferite stiluri funcţionale ale limbii, inclusiv în argoul limbii engleze, fenomen ce apare şi în alte limbi.Item INTRALINGUAL AND INTERLING UAL LEXICAL, GRAMMATICAL AND PHONOLOGICAL „FALSE FRIENDS”(CEP USM, 2011) Melenciuc, Dumitru„Prietenii perfizi” există nu doar în cazul traducerii unităţilor lexicale din limba-sursă în limba-ţintă. Acest fenomen se atestă în comunicarea intralinguală şi interlingualăla nivel gramatical, lexical, lexical-gramatical şi fonologic, în plan semiotic şi metasemiotic, inclusiv în cazul sinonimiei, omonimiei, paronimiei contextuale şi stilistice. Sunt de menţionat, de asemenea, diferenţele lexical-fonologice şi gramaticale în cadrul dialectelor şi al variantelor limbii engleze, care prezintă şi ele dificultăţi pentru purtă torii de limbă.Item THE CONCEPTUAL CATEGORY OF DEIXIS(CEP USM, 2010) Melenciuc, DumitruCategoria deixisului în limbile englezăşi română este exprimată de o varietate de mijloace lingvistice şi extralingvistice cu funcţii referenţiale, de definire, de identificare, de determinare semiotică şi metasemiotică, cum ar fi cele: gramaticale, lexicale, lexical-gramaticale, stilistice, suprasegmentale, suprasintactice şi extralingvistice.Item THE SEMANTIC CHANGE OF LEXEMES IN CLOSELY AND DISTANTLY R ELATED LANGUAGES(CEP USM, 2010) Melenciuc, DumitruEvoluţia semantică depinde de factorii lingvistici şi extralingvistici. Lexemele sunt expuse unui proces continuu de modificare a structurilor semantice în dependenţă de nivelul de dezvoltare a comunităţii lingvistice date şi schimbării datorită progresului societăţii umane. Evoluţia semantică este determinată de factori lingvistici şi extralingvistici. Cauzele evoluţiei semantice sunt reprezentate de diferite schimbări economice, politice, sociale, ale modului de viaţă, de idei şi concepţii ştiinţifice ale unei comunităţi, reflectate în structurile semantice ale lexemelor. Se întreprinde o analiză diacronică şi sincronică a unor cazuri de modificare a formelor şi structurilor semantice ale unităţilor lexicale în limbile înrudite.Item A PRAGMATIC AND METASEMIOTIC APPROACH TO ABBRIDGED LEXICAL UNITS(CEP USM, 2010) Melenciuc, Dumitru; Constantinescu, OxanaEvoluţia unităţilor lexicale prescurtate, sudate şi abreviate în diferite stiluri funcţionale este tot mai des însoţită de folosirea lor metasemiotică. În contexte sofisticate, abrevierile şi, mai ales, acronimele, treptat capătă o anumită conotaţie stilistică. Denumirile organizaţiilor, instituţiilor, asociaţiilor, diferitelor programe, proiecte, întâmplător sau intenţionat, capătă forma unor cuvinte din limbă, nume de persoane celebre, denumiri de constelaţii, continente, oraşe, mişcări social-politice, zeităţi etc., care implică ideea de succes şi prosperitate. Dacă acronimul nu este suficient de atractiv, repre-zentând un nume metaforic peiorativ, el ar putea diminua, într-o anumită măsură, popularitatea instituţiei respective. Caracterul subiectiv în formarea acronimelor metaforice, care exprimă conotaţii deosebite, se observă în politică, economie, ştiinţăşi activitatea socialăItem LE RÔLE DE LA MÉTHODE CONTRASTIVE DANS LA FORMATION SCIENTIFIQUE À L’UNIVERSITÉ: LA CATÉGO RIE DE L’ASPECT DANS LES LANGUES APPARENTÉES(CEP USM, 2009) Melenciuc, Dumitru; Zbanţ, LudmilaDată fiind importanţa cercetării în formarea universitară, în prezentul articol ne referim la rolul metodei contrastive în învăţarea limbilor. A fost pus accentul, în special, pe studierea categoriei aspectului în diferite limbi. Se ştie că această categorie există în majoritatea limbilor indoeuropene. Pentru a evidenţia mai exact asemănările şi diferenţele de exprimare a categoriei aspectului prin mijloace morfologice, sintactice, morfosintactice, lexicale, lexicogramaticale sau suprasegmentale se cer analizate cele mai fine nuanţe ale claselor semantice ale verbelor. În acelaşi timp, sistemele categoriale trebuie analizate dintr-o perspectivă gnostică şi ontică, căci sunt cazuri în care diferenţa de categorie poate fi depistată doar la nivel metalingvistic.Item SOCIAL-LINGUISTIC MOTIVATION OF FORMING ABBEREVIATED AND CLIPPED LEXICAL UNITS(CEP USM, 2009) Melenciuc, Dumitru; Constantinescu, OxanaAbrevierea şi prescurtarea unităţilor lexicale şi sintactice au fost folosite din timpurile str ăvechi. Dar în ultimii 100 de ani, ca rezultat al accelerării în dezvoltarea societăţii umane a tuturor domeniilor de activitate, a crescut brusc volumul de informaţie. Sunt folosite metode noi de cercetare şi studiere a vocabularului, de procesare a informaţiei abundente care se transmite prin diferite mijloace vorbitorilor de limbă. Vertiginos s-a mărit numărul lexemelor prescurtate, abre-viate şi telescopate. Numrul cuvintelor prescurtate şi abreviate, inclusiv şi al celor potenţiale, create în limba engleză, atinge cifra impunătoare de circa 0,5 milioane. În unele stiluri funcţionale, acronimele pot fi folosite metasemiotic. Acronimele folosite în denumirile unor instituţii, organizaţii, societăţi etc. pot fi create în scopul de a atrage atenţia şi a produce un impact emoţional asupra vorbitorilor de limbă. Denumirea abreviată a unei organizaţii, instituţii, mişcări social-politice poate contribui la succesul şi prosperitatea lor. Este evident caracterul subiectiv în crearea abreviaturilor şi prescurtărilor noi în politică, economie şi în diverse activităţi sociale. Apar tot mai multe unităţi lexicale abreviate sau prescurtate la modă. Pentru consumatori este important ca aşa unităţi metalingvistice să fie joviale, eufonice, asociate cu forme şi nume bine cunoscute.Item SEMANTIC AND STRUCTURAL CHANGES OF LEXEMES IN CLOSELY AND DISTANTLY RELA TED LANGUAGES(CEP USM, 2008) Melenciuc, DumitruEste analizată evoluţia semantică sincronică şi diacronică a unităţilor lexicale în diferite limbi. Structurile semantice ale lexemelor sunt expuse unui proces continuu de modificare în dependenţă de nivelul de dezvoltare a comunităţii lingvistice şi datorit ă progresului societăţii umane. Evoluţia semantică este cauzată de factori lingvistici şi extralingvistici, care ţin de diferite schimbări economice, politice, sociale, de modul de viaţă, de idei şi concepţii ştiinţifice ale unei comunităţi, reflectate în structurile semantice ale lexemelor. În cadrul acestui articol, se întreprinde o analiz ă diacronicăşi sincronică a unor cazuri de modificare a formelor şi structurilor seman tice ale unor unităţi lexicale în limbi înrudite.Item THE PHENOMENON OF ACRONYMIC EX PLOSION, ITS METALINGUISTIC AND METASEMIOTIC PECULIARITIES(CEP USM, 2008) Melenciuc, Dumitru; Constantinescu, OxanaÎn a doua jumătate a secolului XX şi începutul secolului XXI acronimele, „iniţialismele” şi prescurtările de cuvinte au pătruns în toate sferele de activitate umană. Problemele sociale şi politice de ordin naţional şi internaţional, tot ce este legat de existenţa omului, sunt afectate de acest fenomen social lingvistic. Importanţa acronimelor în procesul de comunicare este incontestabilă. Începând cu a doua jumătate a secolului XX, realitatea lingvistică impune necesitatea publicării de dicţionare spe- cializate, consacrate unei noi avalanşe de neologisme, resuscitate şi perfecţionate – abreviaţiile în general, acronimele şi „iniţialismele” în special, fapt confirmat şi de denumirile dicţionarelor „Acronyms and Initialism Dictionary”. Jumătatea a II-a a sec. XX este martorul unui fenomen lingvistic reflectat în lexicologia periodică, şi anume: apar regulat dicţionare specializate de acronime şi „iniţialisme”, numărul că rora creşte vertiginos şi a ajuns la peste 500000 unităţi lexicale în limbile engleză,germană, franceză, rusă etc. Productivitatea lor sporită este cauzată de tempoul accelerat de dezvoltare a societăţii umane şi de necesitatea de a exprima succint un volum mare de informaţie. Se întreprinde o analiză a unor probleme lingvistice, metalingvistice şi metasemiotice.