2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50
Browse
9 results
Search Results
Item INSPIRAŢIA DIN MITOLOGIA NAŢIONALĂ ÎN CREAŢIA POETICA A LUI NICOLAE DABIJA(CEP USM, 2021-04-22) Chiscop, LiviuPoet in his fundamental vocation, with an impressive lyrical creation, materialised in about thirty volumes of verse edited over half a century of creative activity, the late Nico- lae Dabija carved in Romanian literature a vast poetic path, fed by several major themes. They constantly converge around several whirling lyrical centers such as the religion of Poetry, erotic mysticism, the messianism of the National Renaissance in Bessarabia and - last but not least - the idea of Providence. In order to expose more clearly the aspects of the investigation of the metaphysical universe in Nicolae Dabija’s poetry, we considered it necessary to dissociate between the inspiration from national mythology, from the inspira- tion from the ancestral religion, the Christian – Orthodox one. As a large part of Nicolae Dabija’s poetic creation from the period before 1990 – when, in Soviet Moldova, it was not possible to publish creations with Christian connotations – lyrically transfigures events and characters from mythology, which is, in fact, also a component of religion ... On such poems - having as theme not only the four fundamental myths of the Romanians, identified by G. Călinescu, but also mythical heroes of the nation’s prehistory, such as Zamolxe or Orpheus – we will focus in the following pages.Item ABORDĂRI COGNITIVE ALE TEORIEI TRADUCERII ÎN CERCETĂRI MODERNE DE TRADUCTOLOGIE(CEP USM, 2022-04-14) Chiscop, LiviuŞtiință relativ recentă, dar aflată în continuă devenire, traductologia presupune nu doar interesul pentru studiul practic și teoretic al traducerii, ci și precizarea sferei noționale a unor concepte definitorii ale disciplinei, precum și revizuirea instrumentelor și metodelor de cercetare tradiționale. În contextul acestor preocupări și necesităţi imperative, ne propunem să radiografiem, în prezentul articol, câteva dintre scrierile aparținând traductologiei moderne, cu scopul de a evidenția pozițiile autorilor acestora asupra diverselor aspecte aparținând teoriei traducerii, cum ar fi cele despre echivalențe și fidelitate, despre raportul dintre limba-sursă și limba-țintă, despre strategiile și normele traducerii, despre metodele de traducere, despre unitățile de traducere, despre aportul semioticii ori despre funcția paratextului în actul traducerii, despre importanța universaliilor și rolul culturemelor etc. Printre autorii cercetărilor investigate se află personalități de notorietate națională și chiar de renume internațional în domeniile lingvisticii, filosofiei limbajului, hermeneuticii, semioticii, glotodidacticii, criticii și istoriei literare precum Eugeniu Coșeriu, Paul Ricoeur, Ștefan Augustin Doinaș, Ludmila Zbanț, Georgiana Lungu Badea, Cristina Zbanț, Victoria Fonari, Irina Condrea, Aliona Grati, Magda Jeanrenaud, Laurențiu Zoicaș și alții.Item SENTIMENTUL EROTIC ÎN LIRICA LUI NICOLAE DABIJA(CEP USM, 2022) Chiscop, LiviuSentiment complex, manifestat prin afecțiune puternică, dragostea reprezintă, fără îndoială, una dintre cele mai vechi teme întâlnite, în general, în manifestările artistice ale umanității și, în special, în cele cu conținut literar. Temă recurentă în literatura universală, iubirea n-avea cum să lipsească dintr-o creaţie poetică de anvergură ideatică și de bogăție imagistică precum cea aparținând lui Nicolae Dabija. Astfel, nu poate fi decât regretabil faptul că poezia cu mesaj erotic a lui Nicolae Dabija încă n-a ispitit condeiul vreunui universitar care să ne ofere un studiu la temă pertinent și conformat exi- gențelor academice în vigoare. Este ceea ce constata, cu ani în urmă, criticul literar Mihail Dolgan, într-o conferință din 2006, atunci când – omagiindu-l pe Dabija cu prilejul premierii acestuia de către Academia Română – spunea, între altele, că „despre frumoasa lirică de dragoste a autorului încă urmează să se mai scrie aparte”. Conștientizând pe deplin faptul că o abordare exhaustivă a subiectului în cauză excede competențele noastre, încercăm totuși a evidenția, în cele ce urmează, câteva aspecte privind imaginarul erotic în creația poetică a lui Nicolae Dabija, ilustrându-ne aserțiunile cu versuri dintre cele mai izbutite poezii de dragoste ale autorului.Item CONSUBSTANŢIALITATEA IDEATICO-STILISTICĂ ÎN CREAŢIA POETICĂ A LUI NICOLAE DABIJA(CEP USM, 2022-11-10) Chiscop, LiviuItem PREEMINENȚĂ ȘI PROEMINENȚĂ – ATRIBUTE ALE PROZEI ARTISTICE EMINESCIENE(CEP USM, 2022) Chiscop, LiviuAflată, de mai bine de 130 de ani, în centrul canonului estetic național, polivalenta creație eminesciană a reprezentat, pentru cercetătorii din epoca modernă, o dificilă piatră de încercare în fața căreia nu oricine și-apăstrat luciditateași dis-cernământul. Proiecție a biografiei sale interioare, opera lui Eminescu –atât cea în versuri, cât și cea în proză –, exuberantă prin lirismul ei înaripat, oferă un material literar cu evidentă încărcătură autobiografică, în care se reflectă imaginea autentică a personalității scriitorului. Plecând de la aceste considerații, în prezentul articol ne propunem să rememorăm câteva dintre datele biografice și bibliografice ale începuturilor literare ale lui Mihai Eminescu, maiales în ipostaza acestuia de autor alunor creații prin care a deschis drumul unor specii prozastice necunoscute, până la el, în literatura română. Fiind o proză de idei și având, ca punct central, drama omului superior, proza lui Eminescu reprezintă cea mai adecvată modalitate de verificare și înțelegere adâncă a eului eminescian. Dublând și uneori anticipând problematica liricii sale, creația prozastică eminesciană deschide orizonturi necunoscute în proza românească, situându-se, totodată, prin dezbaterea spirituală, în planul cel mai de sus al literaturii romantice europene.Item CONDIȚIA POETULUI ȘI A POEZIEI ÎN LIRICA LUI NICOLAE DABIJA(CEP USM, 2021) Chiscop, LiviuItem IDEEA DE PROVIDENȚĂ ÎN CREAȚIA POETICĂ A LUI NICOLAE DABIJA(CEP USM, 2021) Chiscop, LiviuIdeea de Providență este, de fapt, titlul unui subcapitol din capitolul 3 al tezei noastre de doctorat intitulate Consonanța indelebilă fond-formă în creația poetică a lui Nicolae Dabija, coordonată de dr., conf.univ. Victoria Fonari. Prima parte a menționatului subcapitol a fost consacrată, de noi, poemelor dabijiene inspirate din mitologie, știut fiind că aceasta este tot o componentă a religiei. Însă, dacă despre prezența mitului în lirica lui Nicolae Dabija fuseseră deja publicate, în periodice de specialitate din Basarabia, câteva importante studii (Ana Bantoș, Victoria Fonari, Nina Corcinschi), atunci referitor la poeziile sale cu mesaj religios creștin, de după 1990, care constituie, de fapt, tema prezentului articol, nu cunoaștem să existe vreun comentariu critic..Item RETORICA IDENTITĂȚII NAȚIONALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE DABIJ A(CEP USM, 2020) Chiscop, LiviuAvertismentul formulat cândva de Mircea Eliade –personalitate proeminentă a vieții literare, politice și științifice a veacului trecut, savant de renume mondial –este la fel de actual astăzi, ca și în vremea când a fost rostit. Fiindcă e de domeniul evidenței faptul că, de câteva decenii încoace, se instrumentează în cele două state românești de pe ambele maluri ale Prutuluio campanie perfidă și tenace contra istoriei naționale, a familiei tradiționale, a credinței strămoșești și ,îndeosebi,a literaturii amprentate național. Așa încât alegerea temei prezentului eseu nu a fost deloc fortuită, fiind circumscrisă unei constante preocupări de radiografiere a creației prozastice, publicistice și lirice a lui Nicolae Dabija. Personalitate complexă, proteică și polivalentă, autor a peste 80 de volume de poezie, proză, eseuri, publicistică, manuale și auxiliare didactice etc., Nicolae Dabija este astăzi un exponent de frunte al culturii și literaturii noastre, dar și un militant ca nimeni altul pe baricadele românismului. S-ar putea spune chiar că opera poetică a lui Nicolae Dabija reprezintăo veritabilă carte a identității naționale, un tratat suigenerisal identității, întrucât –așa cum vom vedea –multe dintre poezii surprind aspecte esențiale vizând identitarul românilor basarabeni, precum teritoriul, istoria, strămoșii, eroii, limba maternă, folclorul, credința ortodoxă, satul, personalitățile culturale etc. O caracteristică importantă a creației poetice a lui Nicolae Dabija o reprezintă preocuparea sa pentru ceea ce se cheamă realizarea artistică, pentru formă (nu doar pentru conținut), pentru elementele de tehnică a versificației, pentru eufonia și chiar muzicalitatea versurilor, într-un cuvânt –pentru stil. Ilustrarea, prin exemple de versuri, și argumentarea acesteia, consonanțe armonioase între semnificat și semnifcant în cazul liricii lui Nicolae Dabija vor constitui o preocupare constantă pe parcursul prezentului eseu.Item HERMENEUTICA ÎN CONTEXTUL CERCETĂRII EPISTEMOLOGICE DIN SFERA DISCIPLINELOR UMANISTICE(CEP USM, 2020) Chiscop, LiviuDeși unii autori, atunci când vorbesc despre hermeneutică, o numesc știința interpretării, iar alții preferă să-i spună arta interpretării, noi considerăm că hermeneutica este mai curând o tehnică sau, mai bine zis, o metodă de cercetare. Iată de ce am considerat necesar să consacrăm acest studiu metodei hermeneutice în contextul metodologiei de cercetare din ştiințele umanistice, în general,şi al cel ei din ştiința literaturii, în special. De altfel, așa a şi apărut hermeneutica: drept o activitate al cărei obiect consta în descifrarea scrierilor autorilor greci și latini. Asta ar fi cum vom vedea ceea ce s-a numit hermeneutica clasică. Ulterior, după apariția creștinism ului, metoda prin care teologii se străduiau să pătrundă sensul adevărat al Scripturii se va numi hermeneutica sacră . Împreună, cele două tipuri mai sus menționate alcătuiesc ceea ce se cheamă hermeneutica tradițională . Începând din secolul XVIII, hermeneu tica devine tot mai amplă, diversificându-se în funcție de noile discipline care apar sau se dezvoltă în epocă, având tendința de a da un sens comprehensibil tuturor scrierilor greu de înțeles, nu doar din domeniul teologiei, ci și din cel al filosofiei, literaturii, jurisprudenței, semioticii ş.a. Apar, așadar, hermeneutici le aplicative, specializate pe mai toate disciplinele umanistice și alcătuind ceea ce s-a numit hermeneutica modernă.Iată de ce în eseul de față ne propunem să formulăm câteva sum are considerații referitoare la locul pe careîl ocupă hermeneutica în contextul cercetării epistemologice din sfera disciplinelor umanistice, în general,și a literaturii, în special. Ne vom referi, mai întâi, la conceptul de metodologie a cercetării, efectuând și o succintă trecere în revistă a principalelor metode de cercetare specific