2. Articole
Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50
Browse
3 results
Search Results
Item PARTICULARITĂȚI ALE TOPICII ÎN TEXTUL RELIGIOS TRADUS DIN SLAVONĂ(CEP USM, 2018) Cemârtan, ClaudiaTextele religioase, traduse din limba slavonă în cea română și publicate la Tipografia Eparhială din Chișinău în secolul al XIX-lea, se caracterizează printr-un șir de particularități (îndeosebi sintactice și lexicale), care se datorează influenței originalului slavon. Printre abaterile de la norma limbii literare, provocate de această influență, se înscriu și cele de topică, în special dislocările și inversiunile constituentelor diferitor structuri sintactice, analizate în prezentul studiu în baza materialului excerptat din două texte religioase – „Instrucția blagocinului” și „Acatistul cuviosului Serafim din Sarov” – traduse din slavonă și publicate la un interval de aproape un secol: în 1827 și în 1910Item NORMA LITERARĂ ÎN TEXTELE RELIGIOASE EDITATE LA CHIȘINĂU LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA(CEP USM, 2018) Cemârtan, ClaudiaLa sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, procesul de modernizare și de unificare a normelor literare ale limbii române se încheiase, doar limbajul religios mai păstra un caracter arhaic, cu multe reminiscențe – la nivel fonetic și gramatical – din limba română veche. Textele religioase tipărite la începutul secolului al XX-lea în Basarabia mai aveau de suportat, suplimentar, influența originalului slavon / rusesc, după care erau traduse. Cu toate acestea, limba română utilizată în câteva texte editate între anii 1907 și 1913 se caracterizează printr-o structură unitară, în cea mai mare parte conformă cu normele în vigoare, așa încât aproape nu diferă de limba textelor religioase analogice editate peste Prut.Item LIMBA TEXTELOR RELIGIOASE PUBLICATE LA TIPOGRAFIA EXARHICEASCĂ DIN CHIŞINĂU: PARTICULARITĂŢI SINTACTICE(CEP USM, 2016) Cemârtan, ClaudiaTextul religios a constituit, în istoria limbii române, un model de scriere şi pentru textele din alte registre stilistice.Însă,după secolul al XVIII-lea stilul bisericesc devine complementar celui laic, diferenţiindu-se tot mai mult de acesta la toate nivelurile lui. Cercetarea unor tipărituri executate într-un spaţiu româ nesc rupt de la teritoriile neamului –în tipografia exarhicească din Chişinăul secolului al XIX-lea, sub presiunea politică şi lingvistică a noilor stăpâni ruşi –poate oferi date preţioase ce caracterizează limba utilizată în această epocă în oficierea slujbei religioase pe meleagurile Basarabiei.