2. Articole

Permanent URI for this collectionhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/50

Browse

Now showing 1 - 4 of 4

ASPECTE ALE TRADUCERII ȘI LOCALIZĂRII ABREVIERILOR LIMBAJULUI COMUNITAR
(CEP USM, 2022) Popa, Victoria
În articol sunt abordate aspectele generale care vizează procesul de traducere a abrevierilor utilizate în textul dreptului comunitar. În acest sens, se precizează modalitățile de interpretare a traducerii cu aplicare la textul specializat al domeniului dreptului comunitar, avându-se în vedere și localizarea ca strategie generală ce ghidează traducătorul în procesul de transmitere a informației din limba-sursă în limba-țintă, luând în considerare particularitățile culturale ale celei din urmă. Mai mult, localizarea este văzută ca „extindere” a limitelor activității de traducere ca atare și vizează plasarea și adaptarea într-un anume context cultural, într-o anume limbă-țintă, a textului produs în limba-sursă. În cadrul restrâns al teoriei traducerii localizarea este văzută ca o tehnică ce se orientează către receptorul de text în limba-țintă și presupune adaptarea textului la necesitățile lui comunicative și de consumator al informației. Pentru a ilustra respectivele postulate generale, am făcut apel la relaționările dintre noțiuni și abrevierile depistate, utilizând corpusul de abrevieri excerptate din variate acte aparținând limbajului dreptului comunitar în general, dar și acte care privesc integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA ABREVIERII CA FENOMEN LINGVISTIC ( incursiune diacronică )
(CEP USM, 2017) Popa, Victoria
În acest articol ne-am propus să prezentăm o sinteză a lucrărilor de specialitate referitoare la problem a abrevierii în general. În acest sens, am investigat bibliografia științifică existentă în mai multe limbi moderne, oprindune în mod special la limba română, de interes pentru cercetarea noastră. Urmărim interesul lingviștilor din diferite țări faţă defelul în care se prezintă abrevierea ca procedeu, proces și produs în diferite limbi și constatăm atât similitudini în interpretare, cât și diferențe, inclusiv la nivel de termeni folosiţi pentru a desemna același fenomen lingvistic. Remar căm prezența disc uțiilor vizavi de acest subiect în lingvistica românească în general pe tot parcursul stabilirii ei ca știință. Variați autori cu autoritate în studiul limbii române au dezvoltat conceptul descriindu-l din diferite aspecte, alcătuind tipologii, ordonând fa ptele de limbă în dicționare speciale dedicate abrevierilor.
The problem of abbreviations in specialized translation
(CEP USM, 2024) Gobjila, Natalia
The aim of this paper is to examine the problem of abbreviations and the strategies used to ensure clarity and accuracy in specialized translation. Being used in expert communication with the aim of increasing conciseness and efficiency, abbreviations present a unique challenge that stems from the difficulty of disambiguation and correlation with the extended terminological unit. Therefore, using appropriate strategies of translation will aid the translator in avoiding errors and reflecting accurately the concept in the target text.
SOCIAL-LINGUISTIC MOTIVATION OF FORMING ABBEREVIATED AND CLIPPED LEXICAL UNITS
(CEP USM, 2009) Melenciuc, Dumitru; Constantinescu, Oxana
Abrevierea şi prescurtarea unităţilor lexicale şi sintactice au fost folosite din timpurile str ăvechi. Dar în ultimii 100 de ani, ca rezultat al accelerării în dezvoltarea societăţii umane a tuturor domeniilor de activitate, a crescut brusc volumul de informaţie. Sunt folosite metode noi de cercetare şi studiere a vocabularului, de procesare a informaţiei abundente care se transmite prin diferite mijloace vorbitorilor de limbă. Vertiginos s-a mărit numărul lexemelor prescurtate, abre-viate şi telescopate. Numrul cuvintelor prescurtate şi abreviate, inclusiv şi al celor potenţiale, create în limba engleză, atinge cifra impunătoare de circa 0,5 milioane. În unele stiluri funcţionale, acronimele pot fi folosite metasemiotic. Acronimele folosite în denumirile unor instituţii, organizaţii, societăţi etc. pot fi create în scopul de a atrage atenţia şi a produce un impact emoţional asupra vorbitorilor de limbă. Denumirea abreviată a unei organizaţii, instituţii, mişcări social-politice poate contribui la succesul şi prosperitatea lor. Este evident caracterul subiectiv în crearea abreviaturilor şi prescurtărilor noi în politică, economie şi în diverse activităţi sociale. Apar tot mai multe unităţi lexicale abreviate sau prescurtate la modă. Pentru consumatori este important ca aşa unităţi metalingvistice să fie joviale, eufonice, asociate cu forme şi nume bine cunoscute.