Mecanismele ideologice ale interpretării critice: Dobrogeanu-Gherea citindu-l pe Turgheniev [Articol]

Abstract

Articolul îl plasează pe Constantin Dobrogeanu‑Gherea în contextul sociologiei cunoașterii, analizând conceptul de „artist‑cetățean” și materialismul economic ca forme de mediere culturală între realismul rus și spațiul românesc. Studiul de caz propus examinează mecanismele ideologice ale interpretării critice în eseul lui Gherea „«Generația nouă» de Turgheniev” (1886), investigând raportul dintre criteriul estetic și cel ideologic. Deși Gherea recunoaște valoarea artistică a realismului lui Turgheniev, lectura sa este structurată de o grilă sociopolitică care generează tensiuni și „corecții” ideologice ale textului. Din perspectiva teoriei lui Louis Althusser despre aparatele ideologice de stat, studiul arată că lectura lui Gherea funcționează ca un instrument de formare a conștiințelor, nu ca o interpretare sociologizantă restrânsă. Gherea valorifică prestigiul literar al lui Turgheniev ca pe o „poziție de luptă” în interiorul culturii române, transformând lectura critică într-un instrument de contestare a ideologiei conservatoare și de legitimare a idealurilor socialiste. În această cheie, viziunea lui Gherea arată atât limitele, cât și posibilitățile criticii sociologice de la sfârșitul secolului XIX.

In this paper, Constantin Dobrogeanu-Gherea is examined within the context of the sociology of knowledge, through analysing the concept of the “artist as citizen” and economic materialism as forms of cultural intermediation between Russian realism and the Romanian cultural sphere. The proposed case study examines the ideological mechanisms of critical interpretation in Gherea’s essay “Turgenev’s New Generation” (1886), exploring the relationship between aesthetic and ideological criteria. Although Gherea acknowledges the artistic value of Turgenev’s Realism, his reading is structured by a sociopolitical framework that generates tensions and ideological “corrections” to the text. From the perspective of Louis Althusser’s theory of Ideological State Apparatuses (ISAs), the study describes Gherea’s reading functions as an instrument for shaping consciousness, not as a limited sociological interpretation. Gherea regards Turgenev’s literary prestige as a “battle position” within Romanian culture, transforming critical reading into a tool for challenging conservative ideology and legitimising socialist ideals. In this key, Gherea’s vision reveals both the limits and the possibilities of sociological criticism at the end of the 19th century.