Coruperea electorală ca amenințare la adresa integrității democratice: abordări naționale și internaționale [Articol]

Abstract

Coruperea electorală reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa democrației, statului de drept și legitimității instituțiilor publice. Fenomenul se manifestă prin cumpărarea voturilor, intimidarea alegătorilor, utilizarea resurselor administrative în scop electoral, finanțarea ilicită a partidelor și campaniilor, manipularea informațională și influențarea ilegală a opțiunilor politice. În Republica Moldova, actualitatea temei este amplificată de vulnerabilitățile proceselor electorale recente, marcate de interferențe externe, finanțări netransparente, dezinformare și tentative de compromitere a voinței libere a alegătorilor. Articolul analizează coruperea electorală din perspectivă juridico-penală, instituțională și democratică, evidențiind cadrul normativ național, standardele internaționale, rolul autorităților electorale, al organelor de drept, al mass-mediei, al societății civile și al cetățenilor. Cercetarea subliniază că prevenirea și combaterea coruperii electorale presupun nu doar sancțiuni penale ferme, ci și transparență financiară, educație civică, monitorizare independentă, cooperare interinstituțională și reziliență împotriva ingerințelor externe. Electoral corruption is one of the most serious threats to democracy, the rule of law and the legitimacy of public institutions. The phenomenon manifests itself through vote buying, voter intimidation, the misuse of administrative resources for electoral purposes, illicit financing of political parties and campaigns, information manipulation and illegal influence over political choices. In the Republic of Moldova, the relevance of the topic is amplified by the vulnerabilities of recent electoral processes, marked by foreign interference, opaque financing, disinformation and attempts to undermine voters’ free will. The article analyses electoral corruption from criminal-law, institutional and democratic perspectives, highlighting the national legal framework, international standards, the role of electoral authorities, law-enforcement bodies, the media, civil society and citizens. The research underlines that preventing and combating electoral corruption requires not only firm criminal sanctions, but also financial transparency, civic education, independent monitoring, interinstitutional cooperation and resilience against external interference.