Şcoala Doctorală Ştiinţe Sociale
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11272
Browse
124 results
Search Results
Item Supervizarea în Asistență Socială: impact asupra eficientizării activității profesionale (cazul Republicii Moldova)(2025) Oceretnîi, Sergiu; Milicenco, Stela (conducător științific)Metodologia cercetării s-a fundamentat pe un șir de abordări teoretice și pe rezultatele cercetărilor empirice desfășurate în special în context internațional. Demersul de cercetare a fost proiectat în baza teoriilor explicative ale supervizării profesionale, printre care teoria schimbului social, dezvoltată de Homans G.C., care accentuează că în procesul de supervizare are loc un schimb de bune practice, emoții și cunoștințe între actorii participanți; teoria capitalului social, propusă de Bourdieu P., care stabilește că în cadrul supervizării are loc formarea unei relații profesionale de încredere care are un impact asupra calității prestării serviciilor; teoria dezvoltării sociale prin care supervizarea este văzută ca un proces de dezvoltare profesională a asistenților sociali-nou veniți în sistem; teoria sistemică ce accentuează complexitatea supervizării, din perspectiva interrelaționării sistemelor.Item Supervizarea în Asistență Socială: impact asupra eficientizării activității profesionale (cazul Republicii Moldova)(2025) Oceretnîi, Sergiu; Milicenco, Stela (conducător științific)Obiectivele cercetării: conceptualizarea și analiza din perspectivă istoriografică a supervizării profesionale în domeniul asistenței sociale; evidențierea și sistematizarea teoriilor explicative ale supervizării profesionale în asistența socială; elucidarea modelelor dezvoltate și aplicate în domeniul supervizării profesionale în asistența socială; analiza cadrului normativ și instituțional național în domeniul supervizării profesionale în asistența socială; analiza comparativă a programelor de formare profesională în domeniul supervizării profesionale în asistența socială, în vederea determinării măsurilor de racordare a formării profesionale la nivel național la bunele practici internaționale; determinarea profilului supervizorului și a stilurilor aplicate în realizarea activităților de supervizare; identificarea rolurilor și sarcinilor supervizorului din asistența socială, prin prisma contribuției la sporirea autonomiei și performanței supervizaților în activitatea profesională; relevarea caracteristicilor relației supervizor-supervizat prin prisma impactului asupra reușitei supervizării profesionale; stabilirea dificultăților în desfășurarea supervizării profesionale în Republica Moldova, prin identificarea de soluții pentru consolidarea acestui domeniu; elaborarea recomandărilor cu privire la consolidarea domeniului supervizării profesionale în asistența socială din Republica Moldova. Obiectul cercetării: supervizarea profesională ca proces organizat de sprijin, ghidare și dezvoltare profesională, utilizat în diverse domenii de activitate, care implică interacțiuni complexe cu specialiști. Subiectul cercetării: supervizarea ca modalitate de eficientizare a activității profesionale din domeniul asistenței sociale, în special a asistenților sociali comunitari. Noutatea și originalitatea științifică a cercetării efectuate constă în prezentarea unui model explicativ al supervizării profesionale în domeniul asistenței sociale; identificarea sarcinilor și rolului acesteia în consolidarea resurselor umane din domeniul asistenței sociale; relevarea particularităților de formare profesională în domeniul supervizării în asistența socială la nivel european și național, și stabilirea lacunelor în realizarea supervizării din domeniul asistenței sociale din Republica Moldova.Item Comunicarea interinstituțională axată pe respectarea drepturilor copilului în procesul de dezinstituționalizare(2025) Marginean, Livia; Moraru, Victor (conducător științific)Obiectivele tezei: stabilirea reperelor conceptuale prin analiza și sintetizarea literaturii de specialitate și a practicilor existente la nivel național și internațional cu privire la comunicare, dezinstituționalizare și drepturile copilului; clarificarea statutului epistemic al comunicării interinstituționale prin analize comparative; definirea rolului comunicării interinstituționale dintre diverse entități din domeniul drepturilor copilului; identificarea particularităților comunicării interinstituționale; argumentarea caracterului formal și a dimensiunii protectoare a comunicării interinstituționale în cadrul dezinstituționalizării.Noutatea și originalitatea lucrării constă în faptul că ea reprezintă un studiu inovativ, complex,interdisciplinar și multidimensional al comunicării interinstituționale pe dimensiunea procesului de dezinstituționalizare; cercetarea aduce o contribuție în domeniu prin investigarea modului în carecomunicarea între instituțiile publice și private poate fi eficientizată.Rezultatele obținute au contribuit la consolidarea unei perspective complexe și sistemice asupracomunicării interinstituționale în procesul de dezinstituționalizare, la fundamentarea teoretico-praxiologică a comunicării, relevând evoluția reformelor de dezinstituționalizare la nivel național șiinternațional, precum și modalitățile de comunicare interinstituțională, barierele, factorii facilitatori șimecanismele care pot asigura progresul prin relevarea beneficiilor aduse de parteneriatele dintre entitățile publice și private.Item COMUNITĂȚILE MOLDOVENEȘTI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ: CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR DIASPORALE (ANALIZĂ POLITOLOGICĂ)(2025) Moșneaga, Gheorghe; Turco, Tatiana (conducător științific)Actualitatea și importanța temei. Procesele migraționale, în care Republica Moldova a fost activ implicată încă de la începutul anilor 1990, au dus la formarea unor comunități de migranți moldoveni în țările de destinație. Procesul de transformare a comunităților de migranți în diasporă este gradual, se formează organizații ale diasporei și are loc instituționalizarea diasporei. În primul rând, diaspora încearcă să-și păstreze identitatea, limba și cultura țării de origine, dar promovează și integrarea migranților în țările gazdă. Relevanța și importanța studierii transformării comunităților de migranți moldoveni într-o diasporă în Uniunea Europeană se datorează faptului că Republica Moldova este un vecin direct al Uniunii Europene, iar în ultimele decenii cetățenii moldoveni au migrat activ în țările UE, fiind atrași de disponibilitatea locurilor de muncă, salarii mari, sistem democratic și social dezvoltat, politici incluzive față de migranți. În prezent, numărul cetățenilor moldoveni care locuiesc peste hotare depășește un milion de persoane, dintre care 47% sunt în țările UE [4]. Acest fapt determină actualitatea și importanța studiului de consolidare a potențialului diasporal al comunităților de moldoveni din Uniunea Europeană. Obiectul de cercetare al acestei lucrări îl constituie comunitățile de moldoveni din Uniunea Europeană. Subiectul studiului reprezintă consolidarea potențialului diasporal al comunităților de moldoveni din Uniunea Europeană. Scopul acestui studiu este de a realiza o analiză politologică complexă și cuprinzătoare a comunităților de moldoveni din Uniunea Europeană, consolidarea potențialului lor diasporal.Item COMUNITĂȚILE MOLDOVENEȘTI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ: CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR DIASPORALE (ANALIZĂ POLITOLOGICĂ)(2025) Moșneaga, Gheorghe; Turco, Tatiana (conducător științific)Scopul cercetării: efectuarea unei analize politologice complexe și cuprinzătoare al comunităților moldovenești în Uniunea Europeană, consolidării potențialului lor diasporal. Sarcinile cercetării:analiza bazelor istoriografice și teoretico-metodologice în cercetarea diasporei și ale comunităților migraționiste; analiza comunităților moldovenești în Uniunea Europeană, precum și a evoluției și tendințelor contemporane în integrarea cetățenilor moldoveni în țările UE27+; identificarea particularităților participării politice și socio-economice ale migranților moldoveni; cercetarea dezvoltării potențialului instituțional ale comunităților moldovenești în UE; analiza politicilor statului moldav pentru consolidarea diasporei moldovenești; elaborarea recomandărilor pentru creșterea eficienței interacțiunii tuturor părților interesate pentru consolidarea potențialului diasporal ale comunităților moldovenești în țările UE27+.Noutatea și originalitatea științifică a lucrării: a fost efectuată o analiză complexă teoretico-metodologică și empirică a transformării comunităților migraționiste moldovenești din UE în diasporă, consolidării potențialului lor diasporal; pe baza cercetărilor empirice s-au concretizat cauzele și direcțiile migrației cetățenilor Republicii Moldova în țările Uniunii Europene, s-au identificat caracteristicile calitative și cantitative ale comunităților moldovenești din UE; pe baza metodologiei MIPEX s-a întreprins o analiză comprehensivă al procesului de adaptare și integrare ale migranților de muncă moldoveni din UE; s-au identificat principalele direcții și mecanisme de transformare ale comunităților de migranți moldoveni în diasporă, în Uniunea Europeană.Item PARTICULARITĂȚI PSIHOLOGICE ALE TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT ALIMENTAR LA ADOLESCENȚII CU DIABET ZAHARAT TIP 1(2025) Condrea, Victoria; Potâng, Angela (conducător științific)Actualitatea și importanța temei studiate. Tulburările de comportament alimentar (TCA), prezente în diverse patologii, devin o provocare semnificativă în diabetul zaharat tip 1 (DZt1), afectând atât aspectele fizice, cât și cele psihologice. În contextul diabetului, cerințele stricte ale regimului alimentar pot genera stres psihologic, condiționând atitudini neconstructive. Important de menționat este faptul că, în prezent, observațiile clinice, epidemiologice și studiile științifice vizând persoanele cu diabet zaharat tip 1 (DZt1) indică posibilitatea unui risc crescut de apariție a tulburărilor de comportament alimentar (TCA) în acest grup de subiecți, comparativ cu populația per ansamblu. Diabetul zaharat tip 1 (DZt1) este o afecțiune cronică caracterizată prin deteriorarea parțială sau totală a celulelor beta ale insulelor pancreatice, care are ca rezultat incapacitatea progresivă de a sintetiza insulina. Scopul tratamentului diabetului este de a controla nivelul glucozei (cu dietă, exerciții fizice, medicamente care cresc secreția insulinei sau insulină cu acțiune scurtă sau lungă) și, în consecință, asigurând furnizarea de energie la celule. Acești subiecți se confruntă cu stigmatizare și anxietate, aceste fapte contribuind la relații negative cu alimentația. Prin practica clinică, se evidențiază imperativul formării unei atitudini constructive față de comportamentul alimentar, transcendând abordarea strict biomedicală. Educația și suportul psihologic devin esențiale, ajutând la gestionarea emoțiilor legate de dieta specifică diabetului. În acest context, intervențiile psihologice și consilierea devin instrumente cruciale. Lucrarea propusă explorează conexiunile profunde dintre diabetul zaharat tip 1 (DZt1) și tulburările de comportament alimentar (TCA), subliniind necesitatea abordării psihologice pentru îmbunătățirea adaptării și calității vieții acestei categorii de beneficiari. Într-o societate în evoluție, unde sănătatea mintală și fizică sunt interconectate, această perspectivă integrată asigură îngrijire adecvată și o abordare completă pentru subiecții cu DZt1. Identificarea particularităților psihologice cu statut de factori de risc ai tulburărilor de comportament în diabetul zaharat tip 1 este de o importantă utilitate practică, deoarece permite instituirea unor intervenții țintite pentru prevenirea sau diminuarea debutului TCA și scăderea incidenței spitalizărilor și complicațiilor somatice în acest grup cu risc ridicat. În studiul nostru, remarcăm că am abordat în calitate de particularități psihologice anxietatea și schemele cognitive dezadaptative din considerentul că în practică se întâlnesc frecvente cazuri în care subiecții manifestă o comorbiditate înaltă dintre anxietate, scheme cognitive dezadaptative și tulburări de comportament alimentar. Deși dezvoltarea tulburărilor de comportament alimentar poate fi influențată și de alte variabile (bunăoară perfecționismul, tulburările depresive, tulburările de personalitate), decizia de a ne centra pe anxietate și scheme cognitive dezadaptative se argumentează prin frecvența lor ridicată la persoanele cu diabet și prin impactul acestora asupra comportamentului alimentar. În literatura de specialitate, anxietatea și schemele cognitive dezadaptative sunt factori de risc mai bine documentați și corelați cu disfuncțiile alimentare în cazul adolescenților cu diabet. Influența altor factori, deși importantă, este una indirectă sau specifică anumitor grupuri de adolescenți, ceea ce nu justifică includerea lor în acest studiu focalizat pe legătura clară între anxietate, cognițiile dezadaptative și comportamentele alimentare. Astfel, alegerea variabilelor anxietate și scheme cognitive dezadaptative este fundamentată de importanța lor în dezvoltarea și menținerea tulburărilor de comportament alimentar la adolescenții cu DZt1, oferindu-ne o direcție clară pentru intervenții psihologice personalizate care să reducă riscul acestor tulburări și să îmbunătățească calitatea vieții subiecților studiați. Creșterea rapidă a cazurilor de diabet zaharat tip 1 reprezintă una dintre cele mai stringente probleme ale secolului al XXI-lea, fiind o povară pentru sistemul de sănătate atât la nivel global, internațional, cât și național. Relația de cauzalitate a DZt1 la adolescenți, TCA și factorii de risc psihologici sunt insuficient studiați, astfel am fost motivați să optăm pentru această temă de cercetare. Motivația de a crea un plan de intervenție vine din carența în abordarea psihologică intraspitalicească.Item PARTICULARITĂȚI PSIHOLOGICE ALE TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT ALIMENTAR LA ADOLESCENȚII CU DIABET ZAHARAT TIP 1(2025) Condrea, Victoria; Potâng, Angela (conducător științific)Scopul cercetării: identificarea particularităților psihologice manifestate în tulburările de comportament alimentar la adolescenții cu diabet zaharat tip 1, determinarea relației dintre aceste tulburări cu anxietatea și schemele cognitive dezadaptative, precum și elaborarea unui program de intervenție psihologică în vederea ameliorării indicatorilor asociați tulburărilor de comportament alimentar, anxietății și schemelor cognitive dezadaptative. Obiectivele cercetării: 1) Analiza și sinteza literaturii de specialitate cu referire la particularitățile psihologice asociate tulburărilor de comportament alimentar în perioada adolescentină în general și adolescenților cu diabet zaharat tip 1 în particular. 2) Identificarea particularităților manifestării anxietății și schemelor cognitive dezadaptative la adolescenții cu diabet zaharat tip 1 cu tulburări de comportament alimentar și analiza comparativă a acestor variabile la adolescenții cu diabet zaharat tip 1 și adolescenții fără diabet zaharat tip 1. 3) Stabilirea gradului de corelare a schemelor cognitive dezadaptative și a anxietății cu indicatorii comportamentali ai tulburărilor de comportament alimentar. 4) Elaborarea profilurilor psihologice ale adolescenților diabetici cu și fără tulburare de comportament alimentar. 5) Elaborarea unui program de intervenție psihologică în scopul ameliorării indicatorilor asociați tulburărilor de comportament alimentar, anxietății și schemelor cognitive dezadaptative. 6) Validarea și evaluarea eficienței Programului de intervenție psihologică destinat ameliorării indicatorilor asociați tulburărilor de comportament alimentar prin diminuarea anxietății și schemelor cognitive dezadaptative, Rezultatele obținute: Studiul a identificat tipul de relații dintre particularitățile tulburărilor de comportament alimentar la adolescenții cu diabet zaharat tip 1 si manifestarea anxietății si schenelor cognitive dezdaptative. A fost determinată frecvența tulburărilor de comportament alimentar în cazult adolescenților cu diabet zaharat tip 1 și fără și s-au analizat particularitățile psihologice ale anxietății și schemelor cognitive dezadaptative la această categorie de subiecți. De asemenea, cercetarea a propus un program de intervenție psihologică centrat pe reducerea anxietății și a schemelor cognitive dezadaptative.Item CONTROLUL CIVIL DEMOCRATIC ASUPRA FORȚELOR ARMATE ÎN CONTEXTUL SECURITĂŢII NAŢIONALE A REPUBLICII MOLDOVA(2025) Marinuța, Vitalie; Manolache, Constantin (conducător științific)Noutatea și originalitatea științifică a tezei constă în studierea complexă, multidisciplinară a controlului civil democratic asupra FA, care, în funcție de modelul implementat, poate afecta pozitiv securitatea națională și dezvoltarea democratică a societății. În baza determinării și caracterizării condițiilor ce eficientizează controlul civil democratic al FA 6 în contextul securității naționale sunt elaborate recomandări pentru îmbunătățirea procesului dat în Republica Moldova. Scopul tezei de doctorat rezidă în cercetarea factorilor ce asigură eficiența mecanismului de control civil democratic asupra FA în contextul securității naționale a Republicii Moldova. Obiectivul general al acestei lucrări vizează aducerea unei contribuții la cercetarea modului de organizare a controlului civil democratic al FA din punct de vedere al științelor politice, care să se înscrie în cadrul general de contribuție la nivel de teză de doctorat întâlnit în practica domeniului. Studiul abordează controlul civil democratic al FA ca element important al dezvoltării democratice și asigurării securității naționale, urmărind contribuirea la procesul de reformare a structurilor din domeniul apărării Republicii Moldova în perspectiva integrării europene. Obiectivele specifice sunt descrise în conținutul rezumatului.Item CONTROLUL CIVIL DEMOCRATIC ASUPRA FORȚELOR ARMATE ÎN CONTEXTUL SECURITĂŢII NAŢIONALE A REPUBLICII MOLDOVA(2025) Marinuța, Vitalie; Manolache, Constantin (conducător științific)Scopul studiului: cercetarea factorilor ce asigură eficiența mecanismului de control civil democratic asupra FA în contextul securității naționale a Republicii Moldova. Obiectivele cercetării: sistematizarea studiilor științifice relevante referitoare la problematica controlului civil democratic asupra domeniului militar în vederea identificării evoluției conceptuale și a abordărilor controlului civil democratic în societatea contemporană; identificarea dimensiunii politico-juridice, a aspectelor conceptual-teoretice şi metodologice de cercetare a formelor de manifestare a controlului civil democratic asupra domeniului militar; delimitarea practicii internaționale de organizare a controlului civil democratic asupra FA; determinarea rolului instituțiilor puterii de stat şi din sectorul asociativ în sistemul controlului civil democratic; reliefarea instituționalizării controlului civil democratic în contextul reformei FA ale Republicii Moldova; examinarea direcțiilor de realizare a controlului civil democratic asupra FA ale Republica Moldova. Noutatea și originalitatea științifică: studierea complexă, multidisciplinară a controlului civil democratic asupra FA, care, în funcție de modelul implementat, poate afecta pozitiv securitatea națională și dezvoltarea democratică a societății; elaborarea recomandărilor pentru îmbunătățirea procesului dat în Republica Moldova în baza determinării și caracterizării condițiilor ce eficientizează controlul civil democratic al Forțelor Armate în contextul securității naționale.Item DIPLOMAȚIA MULTILATERALĂ – MECANISM DE PROMOVARE A REFORMELOR DEMOCRATICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA(2024) Stejaru, SelenaScopul și obiectivele de cercetare. În conformitate cu actualitatea problemelor abordate și gradul de investigație a temei în literatura de specialitate, scopul cercetării științifice constă în realizarea analizei complexe a diplomației multilaterale în vederea definirii cadrului instituțional-funcțional și identificării mecanismelor de promovare a valorilor democrației și susținerea reformelor în Republica Moldova. Atingerea scopului trasat, presupune valorificarea următoarelor obiective: realizarea analizei istoriografice complexe prin elucidarea cercetărilor științifice și studiilor empirice ale autorilor din Republica Moldova și de peste hotare; identificarea reperelor teoretico-conceptuale și elaborarea cadrului metodologic de cercetare a diplomației multilaterale în calitate de promotor al reformelor democratice; reflectarea specificului organizațiilor internaționale și a realizării parteneriatelor pentru dezvoltare democratică la nivel global, regional și subregional; sintetizarea cadrului conceptual-teoretic privind relația democratizare - asistență externă pentru democrație; examinarea cadrului politico-juridic al relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în contextul obiectivelor și instrumentelor de promovare a democrației prevăzute de politica europeană pentru țările din vecinătatea estică; determinarea impactului diplomației multilaterale asupra realizării obiectivelor de dezvoltare și reformelor democratice în Republica Moldova.