Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
48 results
Search Results
Item News about Bessarabia in the romanian press of Arad in 1918 [Articol](CEP USM, 2025) Bunghez, Sebastian-Dragoș; Pantea, Maria AlexandraThe year 1918 brought radical changes to the map of Europe. It is the year when old empires disappeared, giving way to national states. In this context, the Union of Bessarabia with Romania took place on March 27/April 9, 1918, a significant event for Romanian society. Due to the harsh conditions imposed by the war and the closure or censorship of numerous Romanian publications in Transylvania and Banat, not many news reports about the Union emerged in these regions. However, upon analyzing the press of Arad, we find intriguing information about various events or personalities active in Bessarabia after the Union. The analysis of these articles and the way they were written reveals the realities and the rapid, profound changes Romanian society experienced throughout 1918.Item Inochentismul și impactul său asupra politicii lingvistice a bisericii ortodoxe în Basarabia (1909-1914) [Articol](CEP USM, 2025) Demerji, SergiuPolitica de transformare a instituției bisericești din Basarabia într-un instrument menit să susțină imperialismul rusesc în regiune, precum și tendința de rusificare impusă tot mai asiduu acestei instituții au determinat populația autohtonă din spațiul pruto – nistrean, în cele din urmă, să se convertească la alte confesiuni sau să formeze denominări de tot felul. O manifestare care a luat naștere în Basarabia ca răspuns la tendințele de excludere a limbii române din serviciul divin a fost „inochentismul” sau „Mișcarea de la Balta” – mișcare religioasă ce s-a răspândit printre românii din Basarabia. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul mișcării inochentiste asupra politicii lingvistice din cadrul Bisericii Ortodoxe din Basarabia în perioada 1909-1914.Item Cadrul normativ de fondare a instituției miliției în Basarabia, relația cu organele locale, guberniale și centrale în 1917 [Articol](CEP USM, 2025) Criminceanu, IulianAcest articol analizează instituirea miliției în Basarabia în 1917, evidențiind cadrul normativ și relația acestei structuri cu autoritățile de la Petrograd prin intermediul Inspectorului Guvernamental. Reforma miliției a reprezentat o tranziție esențială de la vechea poliție imperială către o structură de ordine publică descentralizată, dar sub supraveghere gubernială și ministerială. Adoptarea Regulamentului Provizoriu cu privire la Miliție a stabilit cadrul juridic al noii instituții, însă implementarea sa a fost marcată de provocări semnificative, precum lipsa de personal calificat, insuficiența fondurilor și a echipamentului, incertitudinile administrative. Inspectorul Guvernamental al Miliției a jucat un rol fundamental în coordonarea și supravegherea acestei structuri, intervenind în alocarea de resurse, stabilirea clară a subordonării și menținerea disciplinei. De-a lungul anului 1917, acesta a fost un element central în gestionarea dificultăților operaționale și în consolidarea miliției ca forță de menținere a ordinii publice.Item Pensionul din Basarabia: Şcoala Eparhială de Fete din Chișinăul interbelic(2025) Xenofontov, Ion ValerÎn studiul de față se prezintă activitatea unei instituții de învățământ de elită din Basarabia dintre cele două războaie mondiale. Şcoala Eparhială de Fete din cel de-al doilea oraș al României întregite a combinat armonios activitatea teoretică cu cea practică și religioasă. Prima instituție de învățământ secundar de fete din Basarabia, instituită în perioada imperială, s-a integrat la cerințele statului român. Se promovau valorile naționale, identitatea românească, elevele vizitau provincile istorice, se obțineau cunoștințe profunde în domeniul vizat, se respectau cu pietate valorile creștine. Sursele arhivistice, memorialistice și literatura de specialitate developează noi aspecte în tabloul educațional al Şcolii Eparhiale conduse cu „mână de fier” de Elena Alistar, unica femeie din Sfatul Țării care a votat Unirea Basarabiei cu România. În materialul analizat se abordează infrastructura instituției, personalul didactic, personalitățile, activitatea didactică și extracurriculară.Item Exploatarea fondului forestier în RASS Moldovenească (1924-1940)(CEP USM, 2024) Frangopol, CătălinaPerioada 1924-1940 a fost una crucială pentru RASS Moldovenească, marcată de politicile sovietice care au avut un impact semnificativ asupra pădurilor din regiune. Înființată în 1924 ca parte a Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, RASSM a fost supusă unui regim strict de exploatare și gestionare a resurselor naturale, inclusiv a pădurilor. Politicile promovate în această perioadă reflectă atât strategii economice, cât și ideologice, având consecințe directe asupra biodiversității și echilibrului ecologic al regiunii. Politicile sovietice privind gestionarea pădurilor în RASSM erau orientate în principal către satisfacerea nevoilor economice ale statului sovietic. În acest sens, pădurile erau privite ca o resursă esențială pentru industria lemnului și construcții, dar și pentru dezvoltarea infrastructurii agricole și energetice. Resursele forestiere au fost exploatate intensiv în contextul colectivizării și industrializării forțate. Pe lângă tăierea masivă a copacilor, au existat campanii de desecare a mlaștinilor pentru a le transforma în terenuri agricole, ceea ce a dus la o reducere semnificativă a suprafețelor împădurite.Item Aspecte istoriografice privind viața cotidiană în Basarabia interbelică(CEP USM, 2024) Fondos, AurelÎn studiul de față se prezintă o analiză a gradului de cercetare a vieții cotidiene din cadrul Basarabiei interbelice. S-au analizat problemele enunțate în discursul științific, autorii relevanți ai temei abordate, școlile științifice. Istoriografia a fost caracterizată din perspectiva mai multor spații socio-politice: istoriografia românească interbelică, istoriografia sovietică, istoriografia din România, istoriografia Occidentală și istoriografia din Republica Moldova. Au fost scoase în evidențe particularități generale și specifice ale vieții de zi cu zi a populației din Basarabia. Autorul a constatat că, în funcție de epocă și context politic, discursul științific a fost diferit. În perioada sovietică, demersul științific a fost puternic ideologizat, distorsionat, creând imagini false a realității istorice. Istoriografia sovietică a distorsionat în mod intenționat narațiunea istorică pentru a crea imagini false asupra vieții cotidiene în Basarabia.Item Piețele din Chișinăul interbelic(CEP USM, 2024) Xenofontov, Ion ValerPe baza surselor istorice și a literaturii de specialitate se abordează piețile din cel de-al doilea oraș al României interbelice, Chișinău. Viața economică și socială a citadinilor chișinăueni a fost marcată de locuri special amenajate unde se desfășura comerțul cu mărfuri cu amănuntul, mai ales cu produse agroalimentare. S-au analizat tipurile de piață, problemele edilitare și organizatorice, situațiile conflictuale cu care se confruntau comercianții din aceste spații economice. Se prezintă geografia amplasării piețelor, logistica, starea sanitară. Din vizor nu a fost scăpat atât comerciantul, cât și consumatorul. În studiu se prezintă și percepțiile administrației municipale vizavii de piețele din capitala Basarabiei.Item Evoluția sistemului de accize în Basarabia (1863-1893)(CEP USM, 2024) Emilciuc, AndreiÎn studiul de față ne propunem să analizăm ce impact a avut sistemul de accize introdus în Imperiul Rus de la 1 ianuarie 1863 asupra evoluției în Basarabia a ramurilor industriale de fabricare a băuturilor alcoolice, a produselor din tutun, a zahărului și de extragere a sării. Importanța problemei formulate constă în faptul că la mijlocul secolului al XIX-lea industria de producere a băuturilor alcoolice se plasa în regiune pe primul loc după volumul valoric al producției, urmată de cea de producție a sării. Industria tutunului și a zahărului, pe de altă parte, erau ramuri care abia se formau. Odată cu impunerea noului sistem de accize, aceste ramuri industriale au avut o evoluție diferită, dar în general cu puține progrese, unele intrând chiar în declin. Acest lucru era acutizat și de faptul că unele regiuni ale imperiului beneficiau de privilegii în privința plății accizelor.Item Aviația în Chişinăul interbelic(2024) Xenofontov, Ion ValerAvând la baza izvoare istorice inedite, de arhivă, presa, autorul prezintă o componentă inovativă a infrastructurii, mobilității și comunicării inovative de epocă, și anume utilizarea aviației în Chișinăul dintre cele două conflagrații mondiale. S-a analizat istoricul domeniului aviației, venit din zona militară. În câmpul de cercetare au fost incluse investițiile financiare, dezvoltarea infrastructurii, a tehnologiei, a implicării administrației centrale și a celei locale în evoluția aviației civile. S-a abordat subiectul rutelor, a timpului de executare a zborului, a prețului biletelor de avion, a categoriilor sociale ce apelau la serviciile aviației. Un accent aparte s-a pus pe personalitățile care s-au manifestat în domeniul aviației. A fost scos în evidență faptul că aspectul internațional, de îmbunătățirii a relațiilor dintre state a vizat, implicit, și proiectarea de noi trasee aeronautice. Constatăm aplicarea unui marketing comercial in domeniul vizat orientat și adaptat la cererile și strategiile de atragere atat a consumatorului intern, cat și a celui extern.Item Viața cotidiană în Basarabia anilor ’30: venituri şi cheltuieli ale populației locale(2024) Fondos, AurelViața cotidiană în România anilor ’30, și mai ales în Basarabia, reprezintă o perioadă de stabilizare, la începutul revenirii în contextul statului român. Pe de altă parte, acest fapt se înscrie în cadrul unei perioade în care se evidențiază criza economică mondială, dar și restabilirea cu dificultate de la sfârșitul anilor ’30. Într-un asemenea context istoric, din cauza evoluțiilor economice, bunăstarea populației din toate ținuturile românești a fost afectată substanțial, fapt care își găsește expresie în veniturile și cheltuielile populației, care au fost în mare măsură compromise, în special pentru mediul rural. Populația trebuia să caute alternative pentru a-și completa veniturile, pentru că nu putea trăi doar din produsul cultivării pământului și creșterii vitelor. Familiile sunt nevoite să-și completeze veniturile prin diverse câștiguri de origine neagricolă. Chiar și așa, posibilitățile de a trăi astfel adunate sunt atât de mici încât cu greu acoperă nevoile de bază ale locuitorilor. Constrângeri financiare sunt atestate și la nivelul instituțiilor locale din Basarabia, care au dus la reduceri și optimizări de costuri.