Facultatea de Istorie şi Filosofie / Faculty of History and Philosophy
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/8
Browse
21 results
Search Results
Item ASPECTE COMPARATIVE ALE EVOLUŢIEI BASARABIEI ŞI NOVOROSIEI. PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA SITUAŢIEI DEMOGRAFICE, SOCIALE ŞI ECONOMICE (ANII ’30-’50 AI SECOLULUI AL XIX-LEA)(2019) Tomuleț, ValentinIn the present study, based on a rich and varied documentary material found from various archive funds from the Russian Federation, Ukraine and the Republic of Moldova, the author takes a general look at the demographic, social and economic situation of Bessarabia compared to the three Gubernyas of Novorossia - Herson, Tau- rida and Ekaterinoslav. The archive data show an obvious trend of population growth in Bessarabia and the three gubernyas of Novorossia, although this trend, for some gubernyas, is not constant. If for the region of Bessarabia and gubernyas of Ekaterinoslav and Taurida, this tendency is positive and evident for the entire period of time, then for the Herson gubernya this trend, for the year 1854, is negative, the diminution being related to the disaster caused to the population by the Crimean war. The increase in the population of the Taurida gu- bernya, directly involved in the Crimean War events, which naturally should had a neg- ative evolution, was due to the immigration from the Russian internal gubernyas of the serf peasants, who hoped to escape from the serfdom by participating in the war. The rhythms of population growth in Bessarabia, the three gubernyas of Novorossia, depended on multiple factors, the natural ones being the colonization with Transdanubian colonists, Germans, etc. and emigrants from Russian internal gubernyas. From a social and economic point of view, both Bessarabia and the gubernyas of Novorossia, where serfdom did not exist or had a weaker influence, where the products from held the character of commodities, as agricultural farms, both of landowners and peasants, involved in the market relations, attesting a the large number of guild merchants, especially of the fi rst two guilds, who maintained close ties with the foreign markets through the ports on the Black Sea coast, the Azov Sea, on the Danube, the place of Bessarabia being quite important, especially in the export of cereals.Item PARTICULARITĂŢI ALE POLITICII IMPERIALE RUSE ÎN BASARABIA ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA (PRIVIRE GENERALĂ)(2019) Tomuleț, ValentinIn this article the author ascertains that Tsarism promoted in Bessarabia a colonial policy of rusification and denationalization by imposing Russian national and spiritual values, foreign to the detriment of the native ones, while the lack of state unity and national independence, political domination and economic exploitation, creating of cosmopolitan social states directly influenced this process.Item EXPORTING SOVIET REVOLUTION: TATARBUNAR REBELLION IN ROMANIAN BESSARABIA (1924)(Routledge, 2020) Cașu, IgorThe Tatarbunar rebellion was a Soviet-inspired operation in South Bessarabia, Romania. I argue, against the grain of both Romanian and Soviet narratives, that the Tatarbunar uprising was an operation that, to succeed, it had to fail. For every involvement of Soviet secret services, as well as local social and ethnic grievances, the pattern of Soviet-inspired violent events in Romanian Tatarbunar in mid-September 1924 contrasts both to Soviet operations in Poland and Estonia that same year. The mass capture of their agents in Galicia in 1924 was also an immense embarrassment that, in conjunction with previous ones, determined the Soviets rescinding their active intelligence tactic in February 1925, in place since 1922. Romania, in turn, decided to create a robust military intelligence and counterintelligence institution to prevent such events in the future. Weeks after the Tatarbunar uprising, Moscow creates a Moldavian Autonomous Soviet Socialist Republic on Ukrainian territory to internationalize the Bessarabia question.Item EMIGRAŢIA POPULAŢIEI DIN BASARABIA ÎN CAUCAZ, CRIMEEA ŞI ÎN NORDUL MĂRII NEGRE (ANII ’40 - ’80 AI SECOLULUI AL XIX - LEA)(CEP USM, 2020) Bolduma, ViorelÎn acest articol, în baza izvoarelor inedite de arhivă, autorul pune în discuţie problema emigraţiei populaţiei din Basarabia în Caucaz, Crimeea şi în nordul Mării Negre în anii ’40-’80 ai secolului al XIX-lea. Izvoarele puse în circuitul ştiinţific îi permit autorului să constate că Războiul Crimeii (1853-1856), epidemiile, anii secetoşi, politica de colonizare şi de deznaţionalizare dusă de autorităţile ţariste şi consecinţele reformei agrare din Basarabia din 14 iulie 1868 au constituit cauzele principale ale emigraţiei populaţiei din Basarabia în Caucaz, Crimeea şi în nordul Mării Negre în anii ’40-’80 ai secolului al XIX-lea. Acest proces a afect at categoriile sociale de bază ale populaţiei din Basarabia: ţăranii răzeşi, populaţia oraşelor, ţăranii de stat şi coloniştii.Item STATUTUL POPULAŢIEI GRECEŞTI DIN BASARABIA ÎN PRIMELE DECENII DUPĂ ANEXARE (1812 - 1828)(CEP USM, 2020) Harabara, ValeriuÎn primele decenii după anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, etnicii greci s-au bucurat de un statut privilegiat pe acest teritoriu. Statutul de etnie privilegiată a fost confirmat de , ,Regulamentul privind instituirea administraţiei provizorii a Basarabiei din 1812” şi de ,,Regulamentul organizării administrative a regiunii Basarabia din 29 aprilie 1818” –documente care ofereau Basarabiei o autonomie limitată şi provizorie în cadrul Imperiului şi păstrau privilegiile obţinute de greci în perioada anterioară. Aplicarea Regulamentului cu privire la comerţul cu Basarabia din 17 februarie 1825 şi, începând cu anul 1831, a Regulamentului ghildelor, a stimulat prezenţa elementelor alogene, printre care şi a celor greceşti în viaţa economică a Basarabiei. Statutul privilegiat al grecilor a fost determinat şi de interesele geopolitice ale Imperiului Rus în Sud-Estul Europei, prin folosirea comunităţii greceşti ca un instrument în promovarea politicii sale în Balcani.Item INTERDEPENDENȚE CENTRU-PERIFERIE LA ÎNCEPUTUL STĂPÂNIRII RUSEȘTI ÎN BASARABIA (1812 - 1828)(CEP USM, 2019) Boțolin, SergiuPornind de la ideea că imperiul nu se identifică cu o structură monolit, ci mai curând cu o rețea de raporturi complexe arbitrate de Centru și stimulate de Periferie, care implică elemente asimetrice ale vieții sociale, economice și culturale, se impune ca necesară reconstituirea complexă a interferențelor Centru - Periferie cu privire la istoria Basarabiei în cadrul Imperiului Rus. Integrarea Basarabiei nu a urmat o simplă transpunere de model, ci a avut un caracter individual, caracterizată printr-o alternare și/sau printr-o pliere a mai multor modele politico-administrative. Sistemul administrativ regional suferea mutații urmare a schimbărilor de paradigme la Centru, acestea, la rândul lor, fiind influențate de reacțiile periferice.Item PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA EVOLUŢIEI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE A BASARABIEI ÎN ANII ’40 AI SECOLULUI AL XIX-LEA(CEP USM, 2019) Tomuleț, ValentinÎn acest articol autorul analizează, în baza izvoarelor de arhivă inedite, schimbările care au intervenit în dinamica şi componenţa populaţiei din Basarabia în anii ’40 ai secolului al XIX-lea, constatând că statistica ne oferă informaţii importante, deşi nu întotdeauna exacte şi complete. Deşi conţine doar indici estimativi, ea ne dă totuşi posibilitatea să urmărim şi să determinăm anumite tendinţe în evoluţia proceselor de ordin demografic, social şi economic care au avut loc în epoca modernă în Basarabia, în general, precum şi în diferite judeţe luate aparte, în particular. O analiză comparativă a statisticii pentru întreaga Basarabie vizând anii 1840-1850 atestă o dinamică lent-ascendentă a numărului populaţiei. În intervalul de 10 ani, creşterea reală a populaţiei a fost de cca 187577 locuitori, de la 685265 locuitori în 1842 la 872842 în 1850, corespunzător unui spor de aproximativ 1,3 ori. Această majorare a numărului populaţiei Basarabiei, cum atestă izvoarele, s-a produs atât în urma sporului natural, cât şi în urma unor imigraţii de colonişti străini (deşi numărul acestora a fost mult mai mic ca în primele decenii) şi a strămutării unor cetăţeni ruşi din diferite categorii sociale din guberniile interne ruse.Item ELEMENTUL GREC ÎN INSTITUŢIILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ALE BASARABIEI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA(CEP USM, 2018) Hrabara, ValeriuPrin crearea unui aparat politico-administrativ în Basarabia autoritățile țariste promovau reprezentanții etniei grecești în toate sferele administrației publice din Basarabia. Factorii ce au influențat acest proces au fost condiţionaţi de pregătirea profesională și intelectuală a elitei grecești, precum şi de cunoașterea mai multor limbi, inclusiv a limbii ruse. Nu mai puțin importantă în această ordine de idei a fost și poziția protectoare a autorităților țariste față de imigranții greci. Însuși statutul politico-juridic al Basarabiei din primul sfert al secolului al XIX-lea, favorabil pentru nobilii străini, a fost unul de cotitură în constituirea elitei de nobili greci în acest teritoriu. Politica respectivă a fost determinată atât de eforturile autorităților de a crea în teritoriul pruto-nistrean anexat un suport social al țarismului, o imagine pozitivă a acestuia, cât și de interesele geopolitice ale Rusie în Balcani.Item PAROHIA ROMANO-CATOLICĂ „PROVIDENȚA DIVINĂ” DIN CHIȘINĂU ÎN PERIOADA INTERBELICĂ(CEP USM, 2018) Ciobanu, Petru;Din coloritul confesional al Chișinăului a făcut parte, încă de la începutul secolului al XIX-lea, și comunitatea romanocatolică. Articolul prezintă istoria acestei comunități în perioada interbelică, nu înainte de a prezenta pe scurt evoluția ei de la apariție și până în anul 1921, când, de rând cu celelalte parohii din Basarabia, Parohia „Providența Divină” din Chișinău a trecut sub jurisdicția Diecezei de Iași. Sunt oferite date despre păstorii care s-au îngrijit de catolicii din localitate, despre numărul acestor credincioși, despre vizitele episcopilor de Iași în comunitate, despre situația materială și cea sacramentală a parohiei, despre misiunile populare care au avut loc aici. Pe lângă aceste date, articolul cuprinde și unele informații cu privire la dificultățile cu care s-au confruntat preoții care au activat aici, precum și la contribuția catolicilor din Chișinău la susținerea materială a Seminarului din Iași.Item JUDEŢUL HOTIN ÎN DESCRIERILE STATISTICE RUSEŞTI DIN ANII ’30 AI SECOLULUI AL XIX - LEA(CEP USM, 2017) Tomuleț, ValentinÎn baza izvoarelor de arhivă inedite, depistate în fondurile Arhivei Naţionale a Re publicii Moldova, autorul analizează schimbările care au survenit în situaţia demografică şi social - economică a judeţului Hotin în anii ’30 ai secolului al XIX - lea. Folosind datele statistice adunate şi sistematizate de administraţia judeţeană Hotin pent ru anii 1830, 1832, 1835 şi 1836, prezentate administraţiei regionale şi instituţiilor imperiale, autorul analizează mărimea, distribuţia şi compo nența populaţiei, descrie schimbările acre s - au produs în viaţa economică a judeţului Hotin în această perioad ă de timp.
- «
- 1 (current)
- 2
- 3
- »