ŞCOLI DOCTORALE
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11244
Browse
388 results
Search Results
Item Modalități moderne de finanțare: practici internaționale și oportunități pentru Republica Moldova [Rezumat](2025) Bumbac, Daniela; Ștefaniuc, Olga (conducător științific)Scopul cercetării: fundamentarea teoretico-metodologică a modalităților moderne de finanțare, elaborarea instrumentelor de evaluare a eligibilității și sustenabilității debitorului, în vederea facilitării accesului entităților din Republica Moldova la resurse financiare alternative și formularea recomandărilor pentru diversificarea modalităților de finanțare în Republica Moldova, aliniate cu tendințele internaționale și obiectivele de dezvoltare durabilă. Obiectivele cercetării: fundamentarea conceptuală a modalităților moderne de finanțare și delimitarea acestora în raport cu modalitățile tradiționale de finanțare; studierea legăturii dintre teoriile financiare și modalitățile moderne de finanțare; analiza comparativă a practicii internaționale și celei din Republica Moldova privind mobilizarea resurselor financiare prin modalități moderne de finanțare; identificarea modalităților moderne de finanțate aplicabile în Republica Moldova; elaborarea instrumentarului analitic pentru evaluarea bonității și eligibilității afacerilor în contextul accesării surselor prin modalități moderne de finanțare; elaborarea metodologiei de evaluare nonfinanciară, destinată analizei profilului de sustenabilitate al debitorului în procesul de accesare a modalităților moderne de finanțare;formularea recomandărilor privind integrarea treptată a modalităților moderne de finanțare în sistemul financiar național, în corelare cu agenda de realizare a obiectivelor de dezvoltare durabilă și facilitarea accesului afacerilor la finanțare alternativă. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: precizarea conceptului de „modalitate modernă de finanțare” și elaborarea unei clasificări sistematizate a modalităților de finanțare în baza abordărilor evolutive, cu evidențierea particularităților și avantajelor modalităților moderne față de cele tradiționale; identificarea constrîngerilor dezvoltării modalităților moderne de finanțare în Republica Moldova comparativ cu cele din spațiul european; elaborarea și validarea modelului de evaluare financiară a bonității clienților persoane juridice, aplicabil în procesul de acesare a resurselor financiare oferite prin alte modalități de finanțare decât creditul bancar; elaborarea și implementarea modelului de evaluare nefinanciară a debitorilor, persoane juridice ai băncii, în baza criteriilor de sustenabilitate (ESG), aplicabil în cadrul finanțării sustenabile; determinarea oportunităților și constrângerilor privind dezvoltarea modalităților moderne de finanțare în Republica Moldova, cu accent pe potențialul finanțării sustenabile și pe specificul economiei autohtone; identificarea și formularea propunerilor privind elaborarea și ajustarea cadrului normativ național privind finanțările participative și celui destinat finanțărilor sustenabile în vederea facilitării accesului la finanțare pentru mediul de afaceri; stabilirea noilor direcții de dezvoltare a modalităților moderne de finanțare în cadrul sistemului financiar național. Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea problemei științifice importante: fundamentarea teoretico-metodologică a modalităților moderne de finanțare și stabilirea direcțiilor prioritare de dezvoltare a acestora în cadrul sistemului financiar național, în vederea promovării unui sistem economic sustenabil, în condițiile noii conjuncturi internaționale și regionale.Item Modalități moderne de finanțare: practici internaționale și oportunități pentru Republica Moldova [Teză](2025) Bumbac, Daniela; Ștefaniuc, Olga (conducător științific)Scopul cercetării: fundamentarea teoretico-metodologică a modalităților moderne de finanțare, elaborarea instrumentelor de evaluare a eligibilității și sustenabilității debitorului, în vederea facilitării accesului entităților din Republica Moldova la resurse financiare alternative și formularea recomandărilor pentru diversificarea modalităților de finanțare în Republica Moldova, aliniate cu tendințele internaționale și obiectivele de dezvoltare durabilă. Obiectivele cercetării: fundamentarea conceptuală a modalităților moderne de finanțare și delimitarea acestora în raport cu modalitățile tradiționale de finanțare; studierea legăturii dintre teoriile financiare și modalitățile moderne de finanțare; analiza comparativă a practicii internaționale și celei din Republica Moldova privind mobilizarea resurselor financiare prin modalități moderne de finanțare; identificarea modalităților moderne de finanțate aplicabile în Republica Moldova; elaborarea instrumentarului analitic pentru evaluarea bonității și eligibilității afacerilor în contextul accesării surselor prin modalități moderne de finanțare; elaborarea metodologiei de evaluare nonfinanciară, destinată analizei profilului de sustenabilitate al debitorului în procesul de accesare a modalităților moderne de finanțare;formularea recomandărilor privind integrarea treptată a modalităților moderne de finanțare în sistemul financiar național, în corelare cu agenda de realizare a obiectivelor de dezvoltare durabilă și facilitarea accesului afacerilor la finanțare alternativă. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică: precizarea conceptului de „modalitate modernă de finanțare” și elaborarea unei clasificări sistematizate a modalităților de finanțare în baza abordărilor evolutive, cu evidențierea particularităților și avantajelor modalităților moderne față de cele tradiționale; identificarea constrîngerilor dezvoltării modalităților moderne de finanțare în Republica Moldova comparativ cu cele din spațiul european; elaborarea și validarea modelului de evaluare financiară a bonității clienților persoane juridice, aplicabil în procesul de acesare a resurselor financiare oferite prin alte modalități de finanțare decât creditul bancar; elaborarea și implementarea modelului de evaluare nefinanciară a debitorilor, persoane juridice ai băncii, în baza criteriilor de sustenabilitate (ESG), aplicabil în cadrul finanțării sustenabile; determinarea oportunităților și constrângerilor privind dezvoltarea modalităților moderne de finanțare în Republica Moldova, cu accent pe potențialul finanțării sustenabile și pe specificul economiei autohtone; identificarea și formularea propunerilor privind elaborarea și ajustarea cadrului normativ național privind finanțările participative și celui destinat finanțărilor sustenabile în vederea facilitării accesului la finanțare pentru mediul de afaceri; stabilirea noilor direcții de dezvoltare a modalităților moderne de finanțare în cadrul sistemului financiar național. Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea problemei științifice importante: fundamentarea teoretico-metodologică a modalităților moderne de finanțare și stabilirea direcțiilor prioritare de dezvoltare a acestora în cadrul sistemului financiar național, în vederea promovării unui sistem economic sustenabil, în condițiile noii conjuncturi internaționale și regionale.Item Numele proprii – structuri și valori semantico-pragmatice [Rezumat](2025) Corobcean, Doina; Gherasim, Alexandra (conducător științific)Scopul tezei constă în cercetarea unor aspecte legate de trecerea numelor proprii în nume comune din perspectiva semantico-pragmatică și lexico-gramaticală, precum și sinteza concepțiilor lingvisticii contemporane asupra problemei trecerii numelor proprii în nume comune şi invers. Obiectivele cercetării: determinarea locului antroponimiei în sistemul limbii române; reliefarea aspectelor semantice și pragmatice ale numelor proprii; analiza succintă a principiilor de studiere a numelor proprii; determinarea locului eponimelor în sistemul lexical al limbii române; stabilirea raportului nume propriu – nume comun; prezentarea tipologiei numelor sursă; includerea într-o clasa morfologică a termenilor nou-creaţi; clasificarea tipologică a eponimelor; analiza semantică a unor eponime conform clasificării după numele sursă; analiza contrastivă a eponimelor științifice vs ocazionale. Noutatea și originalitatea științifică rezidă în cercetarea din perspectivă triadică a numelor proprii: complex sonor (forma), semnificaţie (conţinutul) şi referent (corespondentul său real). Odată cu retransferarea lor din clasa numelor proprii în clasa celor comune, acestea recapătă proprietăţile gramaticale iniţiale, dar şi unele noi, în cazul în care sunt atribuite altei clase morfologice decât cea a substantivului (adjective sau verbe). Relevanţa unui astfel de studiu e bazată şi pe faptul că se examinează modul de tezaurizare a lexemelor ce denumesc noţiuni apărute în perioade mai vechi de formare a limbii şi se evocă numele cuiva, al unei diviniţăţi, al unui savant sau al unui cercetător. Rezultatele obţinute reprezintă o contribuție la soluționarea unei probleme științifice importante şi constau în determinarea particularităților structurale și lexico-semantice ale numelor proprii; identificarea valorilor semantice și pragmatice a eponimelor, şi o tipologizare mai amplă a acestora în funcție de mai multe criterii (etimologic, structural, semantic), orientând valorificarea lor în diverse domenii ştiinţifice.Item Numele proprii – structuri și valori semantico-pragmatice [Teză](2025) Corobcean, Doina; Gherasim, Alexandra (conducător științific)Scopul tezei constă în cercetarea unor aspecte legate de trecerea numelor proprii în nume comune din perspectiva semantico-pragmatică și lexico-gramaticală, precum și sinteza concepțiilor lingvisticii contemporane asupra problemei trecerii numelor proprii în nume comune şi invers. Obiectivele cercetării: determinarea locului antroponimiei în sistemul limbii române; reliefarea aspectelor semantice și pragmatice ale numelor proprii; analiza succintă a principiilor de studiere a numelor proprii; determinarea locului eponimelor în sistemul lexical al limbii române; stabilirea raportului nume propriu – nume comun; prezentarea tipologiei numelor sursă; includerea într-o clasa morfologică a termenilor nou-creaţi; clasificarea tipologică a eponimelor; analiza semantică a unor eponime conform clasificării după numele sursă; analiza contrastivă a eponimelor științifice vs ocazionale. Noutatea și originalitatea științifică rezidă în cercetarea din perspectivă triadică a numelor proprii: complex sonor (forma), semnificaţie (conţinutul) şi referent (corespondentul său real). Odată cu retransferarea lor din clasa numelor proprii în clasa celor comune, acestea recapătă proprietăţile gramaticale iniţiale, dar şi unele noi, în cazul în care sunt atribuite altei clase morfologice decât cea a substantivului (adjective sau verbe). Relevanţa unui astfel de studiu e bazată şi pe faptul că se examinează modul de tezaurizare a lexemelor ce denumesc noţiuni apărute în perioade mai vechi de formare a limbii şi se evocă numele cuiva, al unei diviniţăţi, al unui savant sau al unui cercetător. Rezultatele obţinute reprezintă o contribuție la soluționarea unei probleme științifice importante şi constau în determinarea particularităților structurale și lexico-semantice ale numelor proprii; identificarea valorilor semantice și pragmatice a eponimelor, şi o tipologizare mai amplă a acestora în funcție de mai multe criterii (etimologic, structural, semantic), orientând valorificarea lor în diverse domenii ştiinţifice.Item Creșterea motricității generale a elevilor din ciclul liceal prin aplicarea mijloacelor din rugby [Rezumat](2025) Udroiu, Marian; Bragarenco, Nicolae (conducător științific)Scopul cercetării constă în dezvoltarea motricității generale a elevilor de liceu prin aplicarea mijloacelor din jocul de rugby în lecțiile de educație fizică, în vederea eficientizării procesului educațional și realizării finalităților educaționale ale disciplinei. Obiectivele cercetării: 1. Analiza literaturii de specialitate privind organizarea procesului educațional la disciplina educație fizică a elevilor din liceu. 2. Determinarea nivelului pregătirii motrice a elevilor din liceu din România. 3. Proiectarea și implementarea mijloacelor din jocul de rugby în cadrul lecțiilor de educație fizică cu elevii din clasa a X-a. 4. Argumentarea experimentală a eficienței lecţiei de educaţie fizică prin aplicarea mijloacelor din rugby cu elevii din liceu. Noutatea și originalitatea științifică: constă în proiectarea didactică inovatoare a lecției de educație fizică, prin integrarea mijloacelor specifice jocului de rugby ca instrumente metodice orientate spre dezvoltarea motricității generale a elevilor de liceu. Aplicarea corectă și contextualizată a acestor mijloace contribuie la eficientizarea procesului instructiv-educativ, facilitând realizarea finalităților curriculare ale disciplinei și adaptarea acestora la particularitățile motivaționale și funcționale ale adolescenților. Problema științifică actuală soluționată constă în eficientizarea procesului de predare-învățare-evaluare a disciplinei educație fizică din clasele liceale prin realizarea corespunzătoare a proiectării didactice prin prisma aplicării mijloacelor din jocul de rugby, în scopul creșterii eficienței lecției dar și a dezvoltării motricității generale a elevilor.Item Creșterea motricității generale a elevilor din ciclul liceal prin aplicarea mijloacelor din rugby [Teză](2025) Udroiu, Marian; Bragarenco, Nicolae (conducător științific)Scopul cercetării constă în dezvoltarea motricității generale a elevilor de liceu prin aplicarea mijloacelor din jocul de rugby în lecțiile de educație fizică, în vederea eficientizării procesului educațional și realizării finalităților educaționale ale disciplinei. Obiectivele cercetării: 1. Analiza literaturii de specialitate privind organizarea procesului educațional la disciplina educație fizică a elevilor din liceu. 2. Determinarea nivelului pregătirii motrice a elevilor din liceu din România. 3. Proiectarea și implementarea mijloacelor din jocul de rugby în cadrul lecțiilor de educație fizică cu elevii din clasa a X-a. 4. Argumentarea experimentală a eficienței lecţiei de educaţie fizică prin aplicarea mijloacelor din rugby cu elevii din liceu. Noutatea și originalitatea științifică: constă în proiectarea didactică inovatoare a lecției de educație fizică, prin integrarea mijloacelor specifice jocului de rugby ca instrumente metodice orientate spre dezvoltarea motricității generale a elevilor de liceu. Aplicarea corectă și contextualizată a acestor mijloace contribuie la eficientizarea procesului instructiv-educativ, facilitând realizarea finalităților curriculare ale disciplinei și adaptarea acestora la particularitățile motivaționale și funcționale ale adolescenților. Problema științifică actuală soluționată constă în eficientizarea procesului de predare-învățare-evaluare a disciplinei educație fizică din clasele liceale prin realizarea corespunzătoare a proiectării didactice prin prisma aplicării mijloacelor din jocul de rugby, în scopul creșterii eficienței lecției dar și a dezvoltării motricității generale a elevilor.Item Condiții psihopedagogice de utilizare a metodelor reflexive în învățărea centrată pe student [Rezumat](2025) Rusov, Veronica; Goraș-Postică, Viorica (conducător științific)Scopul cercetării: identificarea și valorificarea condițiilor psihopedagogice de utilizarea a metodelor reflexive în contextul învățării centrate pe student. Obiectivele cercetării: analiza fundamentelor conceptuale și reglementărilor normative care susțin învățarea centrată pe student în învățământul superior contemporan; descrierea caracteristicilor metodelor reflexive în contextul învățării centrate pe student; studiul experimental al pregătirii cadrelor didactice și studenților pentru aplicarea metodelor reflexive; determinarea condițiilor psihopedagogice de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student; conceptualizarea, implementarea și validarea experimentală a Modelului pedagogic de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică se evidențiază prin determinarea fundamentelor teoretice și praxiologice ale învățării centrate pe student; descrierea caracteristicilor definitorii ale metodelor reflexive din perspectiva eficientizării învățării centrate pe student; determinarea condițiilor psihopedagogice de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student; conceptualizarea și valorificarea experimentală a Modelului pedagogic de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student. Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea problemei ştiinţifice includ sinteza prevederilor reglatorii din persperctiva învățării centrate pe student; descrierea și clasificarea metodelor reflexive; elaborarea setului de metode reflexive; determinarea condițiilor psihopedagogice de utilizare a metodelor reflexive; conceptualizarea și validarea în practica învățământului superior a Modelului pedagogic de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student.Item Condiții psihopedagogice de utilizare a metodelor reflexive în învățărea centrată pe student [Teză](2025) Rusov, Veronica; Goraș-Postică, Viorica (conducător științific)Obiectivele cercetării: analiza fundamentelor conceptuale și reglementărilor normative care susțin învățarea centrată pe student în învățământul superior contemporan; descrierea caracteristicilor metodelor reflexive în contextul învățării centrate pe student; studiul experimental privind nivelul de pregătire al cadrelor didactice și al studenților pentru aplicarea metodelor reflexive; determinarea condițiilor psihopedagogice de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student; conceptualizarea, implementarea și validarea experimentală a Modelului pedagogic de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student. Noutatea şi originalitatea ştiinţifică se evidențiază prin determinarea fundamentelor teoretice și praxiologice ale învățării centrate pe student; descrierea caracteristicilor definitorii ale metodelor reflexive din perspectiva eficientizării învățării centrate pe student; determinarea condițiilor psihopedagogice de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student; conceptualizarea și valorificarea experimentală a Modelului pedagogic de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student. Rezultatele obținute care contribuie la soluționarea problemei ştiinţifice includ sinteza prevederilor reglatorii din persperctiva învățării centrate pe student; descrierea și clasificarea metodelor reflexive; elaborarea setului de metode reflexive; determinarea condițiilor psihopedagogice de utilizare a metodelor reflexive; conceptualizarea și validarea în practica învățământului superior a Modelului pedagogic de utilizare a metodelor reflexive în învățarea centrată pe student.Item Demersuri metodologice și experiențiale ale învățătorului de sprijin în valorificarea instruirii individualizate a elevilor cu CES [Rezumat](2025) Cheia, Florin; Guțu, Vladimir (conducător științific)Scopul cercetării: fundamentarea și valorificarea cadrului metodologic de intervenție a cadrului didactic de sprijin în organizarea instruirii individualizate a elevilor cu CES. Obiectivele cercetării sunt: (1) interpretarea analitică a conceptelor de integrare și incluziune a elevilor cu CES; (2) analiza abordărilor psihologice, pedagogice și metodologice a problematicii instruirii individualizate a elevilor cu CES; (3) stabilirea cadrului conceptual și metodologic de intervenție a învățătorului de sprijin în organizarea instruirii individualizate a elevilor cu CES; (4) elaborarea programului de formare continuă a învățătorului de sprijin din perspectiva instruirii individualizate a elevilor cu CES; (5) validarea experimentală a programului de formare continuă a învățătorului de sprijin din perspectiva instruirii individualizate a elevilor cu CES. Noutatea științifică și semnificația teoretică este determinată de: (1) fundamentarea teoretică a fenomenului de instruire individualizată printr-o abordare complexă care vizează componentele: pedagogică, psihologică și metodologică; (2) identificarea competențelor profesionale necesare învățării de tip individualizat a elevilor cu CES; (3) stabilirea reperelor de evaluare a nivelului de pregătire profesională a cadrelor didactice în contextul educației incluzive; (4) interdependența factorilor educaționali implicați în instruirea individualizată a învățării a elevilor cu CES; (5) identificarea elementelor favorizante ale interacțiunii dintre cadrul didactic de la clasă și cadrul didactic de sprijin în vederea intensificării raporturilor de colaborare pentru asigurarea succesului educațional; (6) Elaborarea ”Programului de formare a competențelor profesionale în instruirea individualizată a învățării”. (7) Elaborarea cadrului de funcționare a interacțiunilor relaționale dintre cadrul didactic de la clasă și cadrul didactic de sprijin și valorificarea acestora în instruirea individualizată a copiilor cu CES. Problema științifică soluționată: a constituit proiectarea cadrului de funcționare a relațiilor de colaborare dintre cadrul didactic de la clasă și cadrul didactic de sprijin pe fondul formării competențelor profesionale și valorificarea lor în instruirea individualizată a elevilor cu CES.Item Demersuri metodologice și experiențiale ale învățătorului de sprijin în valorificarea instruirii individualizate a elevilor cu CES [Teză](2025) Cheia, Florin; Guțu, Valdimir (conducător științific);Scopul cercetării: fundamentarea și valorificarea cadrului metodologic de intervenție a cadrului didactic de sprijin în organizarea instruirii individualizate a elevilor cu CES. Obiectivele cercetării sunt: (1) interpretarea analitică a conceptelor de integrare și incluziune a elevilor cu CES; (2) analiza abordărilor psihologice, pedagogice și metodologice a problematicii instruirii individualizate a elevilor cu CES; (3) stabilirea cadrului conceptual și metodologic de intervenție a învățătorului de sprijin în organizarea instruirii individualizate a elevilor cu CES; (4) elaborarea programului de formare continuă a învățătorului de sprijin din perspectiva instruirii individualizate a elevilor cu CES; (5) validarea experimentală a programului de formare continuă a învățătorului de sprijin din perspectiva instruirii individualizate a elevilor cu CES. Noutatea științifică și semnificația teoretică este determinată de: (1) fundamentarea teoretică a fenomenului de instruire individualizată printr-o abordare complexă care vizează componentele: pedagogică, psihologică și metodologică; (2) identificarea competențelor profesionale necesare învățării de tip individualizat a elevilor cu CES; (3) stabilirea reperelor de evaluare a nivelului de pregătire profesională a cadrelor didactice în contextul educației incluzive; (4) interdependența factorilor educaționali implicați în instruirea individualizată a învățării a elevilor cu CES; (5) identificarea elementelor favorizante ale interacțiunii dintre cadrul didactic de la clasă și cadrul didactic de sprijin în vederea intensificării raporturilor de colaborare pentru asigurarea succesului educațional; (6) Elaborarea ”Programului de formare a competențelor profesionale în instruirea individualizată a învățării”. (7) Elaborarea cadrului de funcționare a interacțiunilor relaționale dintre cadrul didactic de la clasă și cadrul didactic de sprijin și valorificarea acestora în instruirea individualizată a copiilor cu CES. Problema științifică soluționată: a constituit proiectarea cadrului de funcționare a relațiilor de colaborare dintre cadrul didactic de la clasă și cadrul didactic de sprijin pe fondul formării competențelor profesionale și valorificarea lor în instruirea individualizată a elevilor cu CES.