Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
8 results
Search Results
Item INFRACŢIUNEA PRINCIPALĂ / PREDICAT ÎN RAPORT CU SPĂLAREA BANILOR(CEP USM, 2021) Papanaga, CristinaThe article outlines the main connection between principal (predicate) offenses and money laundering crimes, relation that is obligatory for the generally existence of money laundering. The different doctrinaires’ opinions are analyzed, which reflect on the character, ob- ject and subject of the predicate crime, necessary to further achieve the logical purpose of the laundering. The main idea is that predicate crime must be penalized worldwide, the reasons being varied, one of these being insufficiency to catch and convict money laundering criminals, leaving the illegal provenance and profits untouched, these being both the reason for com- mitting the money-generating crime and the means by which other crimes are committed.Item NOŢIUNI GENERALE PRIVIND UNITATEA ŞI PLURALITATEA INFRACŢIUNILOR DE SPĂLARE A BANILOR(CEP USM, 2021) Papanaga, CristinaThe article is dedicated to the analysis of the definition and legal nature of the unity and plurality of money laundering offenses. National and foreign legislation in this field are approached, using in this sense the comparative, deductive and analogical method. Various practical examples from national and international jurisprudence were analyzed, involving the unity and plurality forms of money laundering offenses. Finally, the most important recommendations were formulated for elucidating the instruments of interpretation and the regulators for the qualification of criminal actions, according to the provisions of 243 article of the Criminal Code of the Republic of Moldova, which will lead to the guidance of practitioners in the sense of their correct legal classification, thus directing the unitary application of the provisions of 243 article of the Criminal Code of the Republic of Moldova.Item ANALIZA CERCETĂRILOR ȘTIINȚIFICE EFECTUATE PESTE HOTARE PRIVIND UNITATEA ȘI PLURALITATEA DE INFRACȚIUNI ÎN CAZUL SPĂLĂRII BANILOR(CEP USM, 2021) Papanaga, CristinaPrintre oamenii de ştiinţă care au contribuit la studiul cercetărilor științifice efectuate peste hotare privind unitatea și pluralitatea de infracțiuni în cazul spălării banilor se numără: V.Stati, S.Brînza, C.Bogdan, A.M. Coț, A.Stan, A.FanuMoca, T.Rudaia, P.S. Gorodnițki, A.O. Svidenko, O.V. Homici, M.V. Lupîri, D.Lupașcu, M.Mareș. Lucrările acestor autori (în ordine cronologică) reprezintă baza teoretică a investigaţiei, cu ajutorul cărora s-a efectuat o analiză mai detaliată a aspectelor generale și particulare de ordin juridico-penal ale formelor unităţii şi pluralităţii infracţiunii de spălare a banilor, precum și s-au oferit soluții practice la calificarea formelor faptelor de spălare a banilor, prevăzute la art.243 din Codul penal al Republicii Moldova. Studiul dat are drept scop completarea lucrărilor științifice efectuate anterior în domeniu, în cadrul căruia sunt identificate tendinţe noi, specifice etapei actuale de dezvoltare a relaţiilor social-economice în statul de drept.Item OBIECTUL JURIDIC GENERIC AL INFRACȚIUNILOR DE SPĂLARE A BANILOR, PRIVIT PRIN PRISMA LEGISLAȚIEI REPUBLICII MOLDOVA(CEP USM, 2021) Papanaga, CristinaItem ÎNCĂLCAREA LEGISLAȚIEI PRIVIND ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA JOCURILOR DE NOROC CARE CONSTITUIE MONOPOL DE STAT: ANALIZĂ DE DREPT PENAL(CEP USM, 2021) Stati, Vitalie; Botnarenco, MihaelaPrezenta investigație reprezintă una dintre primele încercări de a analiza infracțiunile reunite sub denumirea marginală de încălcare a legislației privind organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc care constituie monopol de stat, prevăzute la art.2423 din Codul penal. Este identificat obiectul juridic de subgrup și obiectul juridic special al acestor infracțiuni. Se relevă că obiectul material al infracțiunilor prevăzute la art.2423 din Codul penal îl reprezintă sumele bănești constituind taxa de participare la jocul de noroc. Societatea pe Acțiuni „Loteria Națională a Moldovei” este victimă a infracțiunilor analizate. Se stabilește conținutul celor nouă modalități normative ale acțiunii prejudiciabile specificate în art.2423 din Codul penal. Se ajunge la concluzia că latura subiectivă a acestor infracţiuni se caracterizează prin intenție directă sau indirectă. Se stabilește că subiectul infracţiunilor prevăzute la art.2423 din Codul penal este fie persoana fizică responsabilă care la momentul săvârşirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani, fie persoana juridică, cu excepția autorității publice. În prezența modalităților normative de organizare și desfășurare a activităților în domeniul jocurilor de noroc care constituie monopol de stat, subiectul are calitatea specială de persoană neautorizată. În încheiere, se argumentează oportunitatea excluderii literei c) din alin.(3) art.2423 al Codului penal.Item ELEMENTUL SUBIECTIV AL SPĂLĂRII BANILOR(CEP USM, 2018) Strulea, MariaFiind o infracțiune pentru care scopul, ca semn al laturii subiective, este expres prevăzut de legiuitor, spălarea banilor se comite cu intenție directă. Totodată, spălarea banilor, fiind delictum subsequens, are ca obiect material produsul unei infracțiunii principale/predicat, față de care se aplică modalitățile normative ale faptei prevăzute la art.243 alin.(1)CP RM. Se ridică întrebarea : care ar trebui să fie elementul intelectiv al vinovăției autorului spălării banilor în cazul în care el nu a participat la săvârșirea infracțiunii predicat? Or, spre deosebire de alte legislații penale, legea penală a Republicii Moldova nu distinge dacă autorul spălării banilor este sau nu autor la infracțiunea predicat.Item OBSERVAŢII REFERITOARE LA AMENDAMENTELE OPERATE ÎN СODUL PENAL PRIN LEGEA NR.60/2016(CEP USM, 2016) Stati, VitalieObiectul prezentului studiu îl constituie modificările şi completările operate în Codul penal prin Legea nr.60/2016. Acestea vizează: persoana juridică în calitate de subiect al infracţiunii; confiscarea specială; spălarea banilor; actul terorist; finanţarea terorismului; abuzul de putere sau abuzul de serviciu. În procesul analizei, sunt examinate proiectul care se aflăla baza Legii nr.60/2016, Nota informativăla acest proiect şi alte asemenea acte preparatorii. De asemenea, se face referire la Convenţia privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului, adoptată la Varşovia la 16.05.2005, precum şi la raportul explicativ la aceastăConvenţie. Scopul prezentului studiu constăîn stabilirea efectelor pozitive şi a celor negative ale adoptării modificărilor şi completărilor operate în Codul penal prin Legea nr.60/2016. În rezultatul investigaţiei efectuate se ajunge la concluzia cănu toate amendamentele operate prin legea amintităau tangenţăcu domeniile ce ţin de prevenirea şălării banilor şi a finanţării terorismului. Nu toate aceste amendamente pot asigura armonizarea legislaţiei naţionale penale cu standardele stabilite de Curtea Europeanăpentru Drepturile Omului. Unele din aceste amendamente sunt îndoielnice sub aspectul calităţii lor tehnico-legislative şi/sau în ce priveşte aportul lor în planul eficientizării apărării ordinii de drept. Impresia de ansamblu este cănu preocuparea pentru interesul social a constituit scopul principal al adoptării Legii nr.60/2016.Item ELEMENTELE CONSTITUTIVE ŞI ELEMENTELE CIRCUMSTANŢIALE AGRAVANTE ALE INFRACŢIUNILOR PREVĂZUTE LA art.243 CP RM(CEP USM, 2014) Stati, VitalieÎn prezentul articol vor fi investigate infracţiunile prevăzute la art.243 „Spălarea banilor” din Codul penal. Se relevăcă la lit.b) alin.(3) art.243 CP RM este consemnată nu o circumstanţă agravantă a infracţiunii specificate la alin.(1) art.243 CP RM. De fapt, la alin.(1) şi la lit.b) alin.(3) art.243 CP RM sunt prevăzute infracţiuni de sine stătătoare. Aceste infracţiuni se pot afla între ele în concurs. Sunt identificate diferenţele specifice care permit disocierea infracţiunilor prevăzute la art.243 CP RM de infracţiunile specificate la art.199 „Dobândirea sau comercializarea bunurilor despre care se ştie că au fost obţinute pe cale criminală” şi la art.279 „Finanţarea terorismului” din Codul penal. Se argumentează că aceeaşi persoană poate cumula calitatea de subiect al uneia dintre infracţiunile specificate la art.243 CP RM şi cea de subiect al infracţiunii anterioare (principale). Analiza conţine referiri la speţele relevante din practica judiciară naţională şi la instrumentele internaţionale în materie.