Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
19 results
Search Results
Item ANALIZA HOTĂRÂRII CtEDO DE CONSTATARE A ÎNCĂLCĂRII ART. 2 ȘI 3 DE CĂTRE REPUBLICA MOLDOVA PRIN APLICAREA TORTURII, CARE A DETERMINAT MOARTEA DEȚINUTULUI(CEP USM, 2024) Pozneacova, VeronicaThe application of torture represents a serious violation of human rights. The absolute prohibition of the application of torture, inhuman and degrading treatment is stipulated in universal and regional standards. The prohibition of the application of torture is regulated by art. 3 of the European Convention on Human Rights. However, after the ratification of the European Convention of Human Rights by the Republic of Moldova on 12 September 1997, the application of torture to the persons in state custody remains one of the most frequently found violations of art. 3. So, the application of ill-treatment remains a systemic problem within criminal justice. In the study we analyze the decision on the case Cantanagiu vs. Republic of Moldova application no. 13013/11 of 15 February 2011 decision 24 March 2020, in which the European Court of human rights found violation by the Republic of Moldova of art. 3 by applying torture to the applicant and his brother, which led to the death of his brother and the non-investigation of the application of ill-treatment by the authorities. The importance of this decision is manifested in the finding of violation of art. 2 and 3 of the Convention by the application of torture, which caused death to the detainee. In this study, we analyze the conclusions of the High Court, the negative obligations of the state, determined by the provisions of art. 2 and 3 of the Convention, examine the positive obligations of the authorities, which are manifested in the efficient and effective investigation of the reported violations, as well as the analysis of the importance of this decision in the realization of the rights of victims of torture in the Republic of Moldova.Item EXPLORAREA REGULII ADMISIBILITĂȚII PROBELOR ÎN PROCESUL PENAL: O ANALIZĂ TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ(CEP USM, 2024) Leontieva, Svetlana; Toderica, VladRespectarea regulii admisibilității probelor este esențială pentru un proces penal, anumite reguli privind admisibilitatea probelor fiind stabilite în jurisprudență CtEDO și încorporate în legislația națională. În general, principiul admisibilității probelor înseamnă că în principiu orice probă este admisibilă, cu excepția cazurilor când intervin limitările legale și limitările impuse de principiile generale. Acest articol analizează reguli de admisibilitate a probelor în procesul penal prevăzute la nivel european și național, fiind acordată atenție și funcțiilor admisibilității în procesul penal, în special funcției de garanție. Totodată, articolul reflectă starea dezbaterii științifice privind recunoașterea probelor obținute ilegal ca „probe inadmisibile”, precum și opiniile autorilor cu privire la această problemă.Item RĂSPUNDEREA PENALĂ A MINORULUI ÎN DREPTUL COMPARAT(CEP USM, 2024) Pîrău, ElenaÎn acest articol sunt analizate drepturile minorilor acuzați pentru săvârșirea de infracțiuni în contextul procedurilor de justiție și anume aspectele importante ce țin de drepturile fundamentale ale minorilor în cadrul procedurilor judiciare precum, garantarea unui proces echitabil, inclusiv participarea efectivă a unui avocat și accesul la serviciile acestuia, drepturile minorilor reținuți, detenția preventivă, protecția împotriva relelor tratamente și a arestării sau deținerii în condiții contrare a dispozițiilor tratatelor internaționale precum și dreptul la un remediu efectiv. De asemenea, sunt analizate principiile directoare ce țin de privarea de liberate a minorilor, vârsta răspunderii penale a minorilor și a prevederilor speciale în aplicarea pedepselor penale în privința minorilor din diferite state.Item PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE ÎN IZVOARELE DOCTRINARE ȘI NORMATIVE DIN EUROPA OCCIDENTALĂ (SEC. XIX-XX)(2023) Vizdoagă, Tatiana; Bria, IuliaValoarea supremă într-un stat este omul, drepturile și libertățile lui, iar recunoașterea, respectarea și apărarea acestor drepturi și libertăți reprezintă obligațiunea de bază a statului. Procesul penal este domeniul de activitate în care chestiunile referitoare la apărarea drepturilor și libertăților omului au o actualitate deosebită. Din acest considerent, o importanță aparte o are studierea evoluției istorice a mijloacelor cu ajutorul cărora legiuitorul asigură realizarea acestei obligațiuni constituționale din partea statului. Reglementările procesual-penale medievale referitoare la prezumția de nevinovăție au fost dur criticate de către oamenii de știință. Or, cel mai important eveniment care a contribuit la apariția în majoritatea legislațiilor procesual-penale a mai multor state de pe continentul european a fost Marea Revoluție franceză. Importanța ei s-a resimțit departe de hotarele Franței, exercitând o influență enormă asupra sistemului politic și juridic din mai multe state.Item CONCEPTUL „LIBERA APRECIERE A PROBELOR” VIS-A-VIS DE CONCEPTUL „INTIMA CONVINGERE A JUDECĂTORULUI”(2020) Lupașco, LiliaProcesul penal se manifestă ca un proces de cunoaștere, în care rolul primordial aparține instanțelor de judecată şi constă în aflarea adevărului. Elementele care contribuie la realizarea şi cunoașterea adevărului sunt probele. Până la soluționarea definitivă a cauzei penale în instanța de judecată, toate problemele fondului cauzei se rezolvă cu ajutorul probelor. Proba se manifestă ca un instrument de dovedire, în condițiile contradictorialității procesului penal, când părțile folosesc sau propun administrarea probelor în scopul dovedirii susținerilor şi argumentărilor făcute. Aprecierea probelor la etapa judecării cauzei în fond este unul dintre cele mai relevante momente ale procesului penal. Probele formează „materia principală” pe care subiecții procesului penal o dezvoltă pe întreaga perioadă a derulării procesului şi, drept consecință, judecătorul pronunță o soluție conform convingerii personale, întemeiată pe normele de drept şi de morală, cu protejarea drepturilor şi intereselor justițiabililor. Aprecierea liberă a probelor bazată pe convingerea intimă este un element important prin care se asigură independența judecătorului în cadrul procedurii de judecată. Legea procesual penală conține o serie de reglementări importante care reliefează întreaga esență a conceptelor de „libera apreciere a probelor” şi de „intima convingere a judecătorului”.Item PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE ÎN SISTEMUL PREZUMŢIILOR JURIDICE(Î.S. „Tipografia Centrală”, 2022) Vizdoagă, Tatiana; Bria, IuliaEsenţa prezumţiei de nevinovăţie constă nu în faptul că învinuitul, de regulă, este nevinovat şi presupune că, atâta timp cât nu avem o sentinţă de condamnare definitivă, nu există persoană vinovată juridic în comiterea infracţiunii. Importanţa acestei reguli pentru construirea şi funcţionarea democratică a procesului penal, precum şi pentru apărarea persoanelor atrase la răspundere penală este greu de supraapreciat. Vinovăţia persoanei nu se consideră probată şi ea nu poate fi recunoscută ca vinovată în comiterea infracţiunii şi, respectiv, supusă anumitor îngrădiri în drepturi, cu excepţia celor legate de cercetarea cauzei penale, ale căror temeiuri şi ordine de aplicare sunt strict reglementate de lege. Fixarea prezumţiei de nevinovăţie în Codul de procedură penală în calitate de principiu general nu a înlăturat de la sine toate deficienţele privind aplicarea corespunzătoare a acestui principiu în activitatea practică a organelor de drept. Acest lucru se datorează nu doar lipsei de dorinţă de a respecta regulile participanţilor la proces care derivă din acest principiu, complicându-se, astfel, activitatea de cercetare şi descoperire a infracţiunilor, dar şi din motive de percepere necorespunzătoare, denaturată, a esenţei lui. Înţelegerea şi interpretarea corectă a esenţei şi particularităţilor prezumţiei de nevinovăţie, a problemelor legate de aplicarea ei este imposibilă fără o incursiune în CZU: 343.131.7 https://doi.org/10.52277/1857-2405.2022.4(63).01 DREPT PENAL ŞI PR OCESUAL PENAL materia prezumţiilor juridice şi fără determinarea locului prezumţiei de nevinovăţie în sistemul lor complex.Item HOTĂRÂRILE CtEDO: OBLIGATIVITATEA EXECUTĂRII LOR DE CĂTRE AUTORITATEA JUDICIARĂ NAŢIONALĂ(Î.S. „Tipografia Centrală”, 2022) Oganesean, ArmenÎn prezentul articol este cercetat conceptul executării hotărârilor CtEDO de către autoritatea naţională judiciară cu definitivarea raţionamentelor de aplicare a precedentului judiciar în cadrul procesului penal. Totodată, au fost abordate premisele de utilizare a jurisprudenţei ca izvor de drept în cadrul procesului penal cu relevarea particularităţilor executării hotărârilor CtEDO în cadrul procesului penal. Prin cercetarea efectuată a fost realizată o investigaţie complexă a aspectelor teoretico-legislative privind executarea hotărârilor CtEDO în cadrul procesului penal în calitate de izvor de drept. În lucrare sunt formulate concluzii şi recomandări care pot constitui un fundament ştiinţific pentru eventuale modificări legislative. În prezentul studiu a fost identificat rolul Curţii Europene şi al Consiliului Europei în vederea asigurării executării şi respectării hotărârilor CtEDO de către autorităţile judiciare naţionale. De asemenea, studiul denotă rolul activ al puterii judecătoreşti în procesul implementării şi executării hotărârilor Curţii Europene în Republica Moldova.Item APRECIEREA PROBELOR LA ADOPTAREA HOTĂRÂRILOR PROCESUALE ÎN CURSUL CERCETĂRII JUDECĂTOREȘTI(Î.S. „Tipografia Centrală”, 2022) Lupaşco, LiliaProcesul penal manifestă un caracter etapizat, iar fiecare dintre fazele procesului vizează rezolvarea anumitor chestiuni şi finalizează cu adoptarea unor soluţii corespunzătoare. Aprecierea probelor în cursul cercetării judecătorești manifestă interes, întrucât aici se pun bazele activităţii organului judiciar pentru etapa următoare. Cercetarea judecătorească constituie partea centrală a judecării cauzei în prima instanţă. În cursul cercetării judecătorești părţile pot să administreze probe, iar organului judiciar îi revin o serie de obligaţii în legătură cu aprecierea probelor. Pentru aflarea adevărului, organul judiciar va supune aprecierii toate probele din dosar.Item RECUNOAȘTEREA ȘI EXECUTAREA HOTĂRÂRILOR PENALE STRĂINE(CEP USM, 2022) Reniţă, Gheorghe; Rusu, MarianaFrontiera unui stat și imposibilitatea extrădării persoanei care a comis o infracțiune nu trebuie să constituie impedimente pentru aplicarea răspunderii penale și, respectiv, pentru restabilirea echității. Conștientizând acest lucru, recunoașterea și executarea hotărârilor penale străine a fost reglementată ca una dintre formele de cooperare internațională în materie penală. Esența acestei forme de cooperare internațională rezidă în faptul că unei hotărâri pronunțate într-un alt stat i se dă efect pe teritoriul unui alt stat, de regulă, acolo unde se află persoana condamnată. În cadrul acestui studiu s-a pus accentul pe cadrul normativ în materie, pe practica judiciară și pe doctrina referitoare la recunoașterea și executarea hotărârilor penale străine. Sunt stabilite condițiile de formă și condițiile de fond referitoare la recunoașterea hotărârilor penale străine. De asemenea, autorii polemizează pe marginea procedurii de recunoaștere a hotărârilor penale străine. În fine, sunt formulate o serie de recomandări.Item GARANȚIILE PROCESUALE ALE DREPTURILOR VICTIMEI INFRACȚIUNII(CEP USM, 2022) Vizdoagă, TatianaSăvârșirea unei infracțiuni duce nemijlocit la nașterea unui raport juridic de drept penal substanțial. Constituirea raportului în cauză solicită apariția necesității pedepsirii persoanei responsabile de săvârșirea faptei penale și obligația acesteia de a suporta urmările prejudiciabile ale infracțiunii. Or, procesul penal are ca scop protejarea persoanei, a societății și statului de infracțiuni și orice persoană care a săvârșit o infracțiune trebuie să fie pedepsită potrivit vinovăției sale. În legătură cu necesitatea apărării drepturilor fundamentale, protecția drepturilor victimelor în cadrul procesului penal a devenit una dintre cele mai importante preocupări. Prezentul studiu pune în evidență, o dată în plus, că declanșarea procesului penal, depinde de persoana prejudiciată prin faptele infracționale ale persoanei responsabile de săvârșirea infracțiunii, acest fapt datorându-se interesului victimei de a sesiza organele de drept despre săvârșirea infracțiunii, dorința de a pedepsi infractorul, precum și de a obține repararea prejudiciul cauzat prin infracțiune.