Facultatea de Drept / Faculty of Law
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/6
Browse
14 results
Search Results
Item Novațiile Codului Penal prin prisma Legii nr. 136 din 06.06.2024 a infracțiunii de „îmbogățire ilicită”. Analiza comparativă [Articol](CEP USM, 2025) Vîrlan, PetruÎn contextul adoptării Legii nr. 136 din 06.06.2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului Penal și a Codului Contravențional) și publicată la 07.06.2024 în Monitorul Oficial nr. 245-246 art. 353 s-au operat modificări esențiale a mai multor norme din cadrul Codului Penal, cât și a Codului Contravențional al Republicii Moldova. Nu a fost lăsată cu vederea inclusiv infracțiunea de îmbogățire ilicită prevăzută la art. 3302 CP al RM care a modificat dispozițiile acestora de la alin. (1) și corespunzător, alin. (2). Cumulativ la modificările date, a fost introdusă o normă în partea generală a Codului Penal stipulată la art. 1262 prin care s-a oferit definiția acelui text de lege „depășiri substanțiale” de multe ori discutat în rândul practicienilor, fiind și subiect al dezbaterilor științifice. În acest sens, prezentul articol va definitiva prin metoda comparativă, modificările operate și, spre final vom veni cu concluziile privind necesitatea și corectitudinea acestor modificări.Item Subiectul infracțiunii prevăzute la art. 220 Cod Penal al Republicii Moldova [Articol](CEP USM, 2025) Calmațui, EduardÎn studiul de față se examinează subiectul infracțiunii prevăzute la art. 220 Cod Penal al Republicii Moldova. Astfel, se arată că în condițiile alin. (1) art. 220 CP RM, subiect al infracțiunii este persoana fizică responsabilă care a atins vârsta de 16 ani. De asemenea, sunt clarificate unele disensiuni teoretice pe baza noțiunii de „subiect al infracțiunii”. Se relevă faptul că lipsa oricărui semn obligatoriu ce caracterizează subiectul infracțiunii, atestă lipsa subiectului infracțiunii și, prin urmare, a componenței de infracțiune. În cele din urmă este abordată prevederea de la lit. d) alin. (2) art. 220 CP RM, în ipoteza căreia subiectul infracțiunii de proxenetism are calitatea specială de persoană publică, persoană cu funcție de răspundere, persoană cu funcție de demnitate publică, persoană publică străină sau funcționar internațional.Item Reflecții și considerațiuni asupra statutului legal al animalelor de companie în statele europene și Republica Moldova(CEP USM, 2024) Prinzivalli, Valentina; Ghilimutdinov, NinaAnimals are the beings that have the greatest affection and attachment towards man, but their legal status is not well established in any legislation of the world. In recent years we see considerable progress in attributing to animals higher rights than other creatures and life, due to close feelings with man. Germany, Italy, Spain, France and other states on the European continent have enshrined the rights of animals in the Constitution, declaring them beings with emotions, protecting and guaranteeing their right to life and decent living conditions. Everyone, even constitutional norms are violated and various illegalities are committed such as raising and breeding animals or smuggling them, as well as aggression towards them. In the chapter on animal protection, the Republic of Moldova still has work to do, as they do not have a specific status in the civil code. However, by harmonizing national legislation with international acts, considerable improvements are made.Item Violența în familie comisă în cyberspațiu [Articol](CEP USM, 2024) Reniță, GheorgheThis article starts from the premise that most crimes can be committed not only offline but also online. Thus, domestic violence can also be committed in cyberspace. Moreover, the concept of “cyberviolence” was outlined. This concept is found in several documents adopted under the auspices of the United Nations, the Council of Europe, and the European Union. More recently, the European Court of Human Rights has expressly emphasized that cyberviolence constitutes a form of domestic violence. It is about the cases of Buturugă v. România and Volodina v. Russia (no. 2). This article analyses the reasoning of the European Court of Human Rights. It is shown that cyberviolence against a family member generates a serious interference in the private life of the person, i.e., in the right guaranteed by art. 8 of the European Convention on Human Rights and, respectively, of art. 28 of the Constitution of the Republic of Moldova. And the national authorities have a positive obligation to conduct an effective investigation. Such an investigation must lead to the identification of the perpetrator, his punishment and compensation to the victim.Item Noțiunea, temeiul și principiile răspunderii penale în lumina legislației și doctrinei penale actuale a Republicii Moldova(2021) Ulianovschi, Xenofon; Ulianovshi, GheorgheRăspunderea penală este veriga de legătură dintre infracțiune, pedeapsa penală și mecanismul dreptului penal prin care se aplică normele legii penale în privința persoanelor care au săvârșit infracțiuni și se realizează scopurile ei. Răspunderea penală reprezintă realizarea drepturilor și obligațiunilor, născute ca urmare a săvârșirii infracțiunii între infractor și stat prin declararea persoanei vinovate în săvârșirea infracțiunii și aplicarea acestei persoane, în baza sentinței de către instanța de judecată, a unei pedepse penale cu sau fără executarea reală a ei și executarea pedepsei de către persoana respectivă sau prin liberarea de răspundere penală a persoanei care a săvârșit infracțiunea de către instanța de judecată ori procuror în cazurile și condițiile prevăzute de legea penală.Item Corupția ca factor determinant al încălcării drepturilor omului(CEP USM, 2023) Botnaru, Stela; Pozneacova, VeronicaCorupția reprezintă un fenomen negativ prezent în mai multe sfere ale vieții sociale a Republicii Moldova. În conformitate cu datele statistice prezentate de către CNA, printre cele mai afectate domenii se numără în special sistemul judecătoresc și organele de drept, instituțiile publice centrale și locale, precum și sfera educației și sănătății publice. Prezența sistematică a actelor de corupție afectează direct respectarea drepturilor fundamentale ale omului, precum accesul liber la justiție, dreptul la sănătate și dreptul la educație. În cadrul studiului dat ne propunem să analizăm statutul subiecților care comit acte de corupție, instituțiile în care este prezent acest fenomen, percepția cetățenilor cu privire la impactul actelor de corupție asupra respectării drepturilor omului. Scopul cercetării se rezumă la stabilirea impactului actului de corupție asupra gradului de respectare a drepturilor omului în Republica Moldova prin analiza datelor statistice prezentate de către CNA, Oficiul Avocatului Poporului și ONG.Item Conceptul „libera apreciere a probelor” vis-a-vis de conceptul „intima convingere a judecătorului” [Articol](2020) Lupașco, LiliaProcesul penal se manifestă ca un proces de cunoaștere, în care rolul primordial aparține instanțelor de judecată şi constă în aflarea adevărului. Elementele care contribuie la realizarea şi cunoașterea adevărului sunt probele. Până la soluționarea definitivă a cauzei penale în instanța de judecată, toate problemele fondului cauzei se rezolvă cu ajutorul probelor. Proba se manifestă ca un instrument de dovedire, în condițiile contradictorialității procesului penal, când părțile folosesc sau propun administrarea probelor în scopul dovedirii susținerilor şi argumentărilor făcute. Aprecierea probelor la etapa judecării cauzei în fond este unul dintre cele mai relevante momente ale procesului penal. Probele formează „materia principală” pe care subiecții procesului penal o dezvoltă pe întreaga perioadă a derulării procesului şi, drept consecință, judecătorul pronunță o soluție conform convingerii personale, întemeiată pe normele de drept şi de morală, cu protejarea drepturilor şi intereselor justițiabililor. Aprecierea liberă a probelor bazată pe convingerea intimă este un element important prin care se asigură independența judecătorului în cadrul procedurii de judecată. Legea procesual penală conține o serie de reglementări importante care reliefează întreaga esență a conceptelor. de „libera apreciere a probelor” şi de „intima convingere a judecătorului”.Item ENIGMA MULȚIMII CRIMINALE: ÎNTRE PSIHOLOGIE COLECTIVĂ ȘI DREPT PENAL(CEP USM, 2020) Grama, Mariana; Panchiv, OleseaProdusul interacțiunii mai multor minți poate fi unul extraordinar. Extraordinar în sens bun sau rău: aceasta este întrebarea? Dacă mințile care se reunesc sunt criminale, atunci rezultatul nu poate fi decât unul dezastruos. Cert este că produsul interacțiunii acestora, la nivel intelectiv și volitiv, reprezintă un pericol mult mai mare pentru valorile și relațiile sociale apăr ate de legea penală decât acelea și fapte comise de o singură persoană. În căutarea răspunsurilor, ne-am propus să examinăm conceptul de „mulțime criminală” din perspectiva psihologiei mulțimilor (maselor), psihologiei colective, raportându-l la normele din Partea generală a Codului penal al Republicii Moldova (în ceea ce priv ește unele forme ale participației), dar și, eventual, la unele norme din Partea specială.Item CONȚINUTUL LATURII OBIECTIVE A INFRACȚIUNII DE ÎNCĂLCARE A RE GULILOR DE PROTECȚIE A MUNCII(CEP USM, 2020) Butnaru, Stela; Jalbă, TudorArticolul conține descrierea semnelor laturii obiective a infracțiunii de încălcare a regulilor de protecție a muncii, actualitatea și aplicabilitatea normei prevăzute de art.183 din Codul penal. Cercetarea scoate în evidență carențele care sunt întâlnite în practică la încadrarea judico-penală a faptelor penale de comitere a infracțiunii nominalizate, în acest context fiind propuse soluții pentru înlăturarea acesto ra, precum și înaintate propuneri de lege ferenda.Item DISCRIMINARE ÎN CONTEXTUL SUSPENDĂRII CONDIȚIONATE A EXECUTĂRII PEDEPSEI: STUDIU DE CAZ(CEP USM, 2019) Reniță, GheorgheTratamentele diferențiate sunt discriminatorii dacă nu se bazează pe o justificare obiectivă și rezonabilă, adică dacă nu urmăresc un scop legitim sau dacă nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit. Din această perspectivă, suspendarea condiționată a executării pedepsei poate opera, în anumite circumstanțe, în privința oricărei persoane fără deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau alte criterii. La categoria „alte criterii” am putea atribui, între altele, cetățenia persoanei și faptul dacă persoana are sau nu domiciliul pe teritoriul în raza căruia a comis infracțiunea. Prin urmare, refuzul suspendării condiționate a executării pedepsei, din motiv că făptuitorul este cetățean străin și nu are domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova, reprezintă un tratament discriminatoriu.