61. Istorie şi arheologie
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11258
Browse
50 results
Search Results
Item Preoți basarabeni în România comunistă [Rezumat](2024) Buțcu, Maria; Gumenâi, Ion (conducător științific)Scopul și obiectivele cercetării. Scopul propus în teză a fost cel de a analiza di¬mensiunea unui fenomen social generat de intruziunea ideologiei bolșevice pe teritoriul Basarabiei care a făcut victime în rândul clerului ortodox și a determinat refugiul său în Romania în 1940 și 1944 și de a urmări evoluția acestui fenomen în România de după 1948, în dimensiunea sa generală, dar și particularitățile unor destine pe care am ales să le aprofundăm în studiile de caz.Având în vedere actualitatea și complexitatea subiectului, dar mai ales modul în care tema a fost tratată în literatura istorică, ne-am propus următoarele obiective principale: analiza și înțelegerea fenomenului celor două refugii (1940, 1944) ale preoților basarabeni pe teritoriul României; analiza efectului noilor politici religioase din România comunistă asupra clerului ortodox, precum represiunea și vio¬lența asupra preoților, nașterea fenomenului rezistenței și atitudinea de compromis și negociere din partea instituției sau a unor membri ai Bisericii; exemplificarea și aprofundarea unor studii de caz, privind destinul unor membri ai Bisericii Ortodoxe basarabene în România, după 1948.Urmărind obiectivele propuse, am considerat important să analizăm modalitatea în care preoții basarabeni s-au refugiat în România și s-au adaptat condițiilor și realităților social politice impuse. Numărul preoților refugiați, în cele două exoduri, este dificil de stabilit cu exactitate, deoarece sursele disponibile oferă date și statistici variate. Cele expuse în teză prezintă estimări aproximative, reflectând dificul¬tatea înregistrării și monitorizării fluxului de refugiați în 1940, respectiv, în 1944. Cifrele rămân orientative, fără a exista o statistică unanim acceptată pentru numărul preoților refugiați. Cu toate acestea, în baza surselor analizate, observăm că refugiul preoților basarabeni în anul 1944 a avut o amploare mai mare, prin comparație cu anul 1940.Politica religioasă a regimului comunist și rolul pe care l-au avut organele de Securitate în menținerea acestuia reprezintă un alt capitol important al acestui studiu. Persecuțiile și represiunile în rândurile preoților au fost forme extreme de luptă îm¬potriva religiei, însă au existat și forme de compromis, negociere, opoziție și rezis¬tență. Se știe că Securitatea a urmărit clerul și a pus sub presiune Biserica, în general folosind toate mijloacele disponibile, inclusiv agentură, filaj și tehnică operativă. Acest lucru arată că Biserica era considerată un pericol de către puterea comunistă și aparatul represiv al Securității, motiv pentru care trebuia să fie controlată în mod constant. Toți ierarhii erau urmăriţi, iar notele informative probează cu prisosință acest lucru.Item Preoți basarabeni în România comunistă [Teză](2024) Buțcu, Maria; Gumenâi, Ion (conducător științific)Scopul studiului vizează destinul preoților basarabeni a căror parcurs social și duhovnicesc a fost marcat de cele două exoduri în România, încercările prin care au trecut aceștia pentru a supraviețui politicii antireligioase, fie prin inteligența de a se adapta condițiilor, fie prin a se manifesta subversiv.Obiectivele tezei: analiza evenimentelor politice care au precedat și succedat cele două refugii (1940 și 1944): cauze și consecințe; anexarea Basarabiei și politica regimului sovietic față de cultele religioase; guvernarea Antonescu și opera de refacere instituțională în teritoriul românesc eliberat;parcursul preoților basarabeni refugiați în România, încadrarea acestora în viața socială și duhovnicească; persecuția religioasă și metodele de reeducare practicate de regimul comunist; „repatrierea” forțată a preoților basarabeni; formele de protest și rezistență a clerului basarabean împotriva regimului pro-sovietic, văzute din perspectiva studiilor de caz propuse analizei.Noutatea şi originalitatea ştiinţifică rezultă chiar din titlul demersului științific: Preoții basarabeni în România comunistă, ca urmare a raptului sovietic din 28 iunie 1940 și reocupării Basarabiei din 1944. Dramatismul acestor destine decurge din însăși drama României, care este lăsată, după război,pradă Uniunii Sovietice, fiind transformată într-un stat-satelit. Sunt aduse în discuție și puse în circuitul științific un șir de documente de arhivă (laice și bisericești), jurnale și memorii ale supraviețuitorilor, care vin cu o percepție personală asupra evenimentelor istorice trăite, raportate la scară individuală, din perspectiva studiilor de caz prezentate. Este pentru prima dată când se realizează o analiză complexă privind încadrarea preoților basarabeni în societatea românească,contextualizată la raportul Biserică-Stat din perioada comunistă. Un aspect aparte este rezervat relației intre Securitate și culte, întregului arsenal de metode represive aplicate, care constituie subiecte pe care am încercat să le valorificăm într-o abordare sistemică, fundamentată științific.Item Raporturile dintre Centru și Periferie în Imperiul Rus: strategiile de cooptare ale elitelor basarabene [Rezumat](2024) Boțolin, Sergiu; Pâslariuc, Virgiliu (conducător științific)Scopul acestei cercetări este de a realiza o analiză detaliată a relațiilor Centru-periferie în contextul Basarabiei din perioada 1812-1828, concentrându-se pe 8 strategiile de cooptare și asimilare a elitei locale. Studiul examinează modul în care Imperiul Rus a integrat și a negociat cu elita basarabeană pentru a consolida controlul asupra regiunii, investigând atât mecanismele de guvernare și administrare, cât și impactul acestor politici asupra structurii sociale și economice locale. Obiectivele cercetării se concentrează pe mai multe aspecte esențiale ale dinamicii puterii și guvernării în Basarabia în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Primul obiectiv este analiza structurilor și modelelor de guvernare locale și modul în care elitele basarabene au fost integrate în aceste structuri. Al doilea obiectiv constă în investigarea teoretică a politicilor imperiale și evaluarea implementării practice a acestora în Basarabia, concentrându-se pe interacțiunea dintre Centru și Periferie. Un alt obiectiv este examinarea modalităților prin care elita locală a negociat și și-a asigurat accesul la influență și resurse în cadrul noilor structuri de putere impuse de Imperiul Rus. De asemenea, se va evalua modul în care sistemul de privilegii nobiliare a fost utilizat de Imperiu pentru a coopta și fideliza elita locală, menținând astfel stabilitatea și controlul imperial. Cercetarea va analiza și rolul elitei basarabene în administrația regională și contribuția ei la implementarea politicilor imperiale în teritoriu. În final, se va investiga procesul prin care elita locală a fost structurată, integrată și transformată în subiect imperial, cu accent pe procesul de confirmare a statutului nobiliar. Ipoteza de cercetare pornește de la observația că, în procesul de „construire” a Imperiului (raportarea dintre Centru și Periferie), legitimitatea nu se bazează exclusiv, poate doar inițial, pe factorul forței (puterea politică). Ulterior, în viziunea Centrului, această supremație politică, fundamentată pe forță, cucerire și expansiune, trebuia transformată în acceptarea supremației civilizaționale de către elitele locale – adică acceptarea de facto a unui statut de dominare/subordonare în cadrul unor practici sociale.O primă etapă a colaborării între metropolă și periferie o constituie percepția diferențelor dintre elitele imperiale și cele locale, iar asimilarea culturală a fost, de fapt, un instrument de legitimare a metropolei în raport cu periferia. Aici apar primele tensiuni, deoarece existau anumite limite pe care, la început, boierii basarabeni nu erau dispuși să le depășească, riscând astfel pierderea identității — adică a legitimității care le conferă statutul de elită dominantă în teritoriu. Așadar, în concepția relațiilor dintre Centru și Periferie, ideea crucială este aceea de „distanță”, nu atât teritorială — deși aceasta este importantă, dar nu definitorie —, cât culturală, „civilizațională”, în sensul superiorității, adică al acceptării relațiilor de dominație/subordonare.Item Raporturile dintre Centru și Periferie în Imperiul Rus: strategiile de cooptare ale elitelor basarabene [Teză](2024) Boțolin, Sergiu; Pâslariuc, Virgiliu (conducător științific)Scopul lucrării este de a analiza detaliat relațiile Centru-Periferie în Basarabia între anii 1812-1828, concentrându-se pe strategiile de cooptare și integrare a elitei locale de către Imperiul Rus. Obiectivele: Primul obiectiv este analiza structurilor locale și integrarea elitelor basarabene în acestea. Al doilea obiectiv examinează politicile imperiale și implementarea lor practică, axându-se pe interacțiunea dintre centru și periferie. Un alt obiectiv urmărește modul în care elita locală a negociat accesul la influență și resurse în cadrul noilor structuri de putere rusești. Se va evalua și utilizarea privilegiilor nobiliare de către Imperiu pentru a coopta elita locală, menținând astfel controlul. Cercetarea va analiza și rolul elitelor în administrația regională și procesul de integrare a acestora ca subiecți imperiali. Noutatea și originalitatea științifică constă în analiza complexă a raporturilor Centru-Periferie din Basarabia prin prisma cooptării elitei locale de către Imperiul Rus, aspect care a fost insuficient abordat în istoriografia locală. Originalitatea constă în perspectiva multidimensională care combină aspecte politice, sociale și culturale, deschizând noi direcții de studiu prin comparația cu strategiile contemporane de influență utilizate de Federația Rusă.Item Chitara în creația muzicală cultă. Istorie și contemporaneitate [Teză](2024) Agafița, Mihail; Ghilaș, Victor (conducător științific)Scopul tezei: extinderea și suplimentarea ariei de cunoaștere complexă a chitarei în context evolutiv istoric, demonstrând prin documente, argumente științifice, raționamente logice dimensiunile expresive ale instrumentului și încadrarea lui plenară în diapazonul sonor al muzicii culte (solistice, camerale și simfonice) contemporane.Item Chitara în creația muzicală cultă. Istorie și contemporaneitate [Rezumat](2024) Agafița, MihailScopul tezei constă în extinderea și suplimentarea ariei de cunoaștere complexă a chitarei în context evolutiv istoric, demonstrând prin documente, argumente științifice, raționamente logice dimensiunile expresive ale instrumentului și încadrarea lui plenară în diapazonul sonor al muzicii culte (solistice, camerale și simfonice) contemporane.Item DISCURSUL IDENTITAR AL OPEREI MITROPOLITULUI GURIE(2024) Grossu, SilviaScopul lucrării vizează investigarea prin optica discursului identitar a modului în care opera și activitatea Mitropolitului Gurie (Grosu) a influențat revirimentul național din Basarabia în prima jumătate a sec. al XX-lea. Preocuparea părintelui-cărturar Gurie Grosu de promovarea reperelor valorice prin discursul identitar se înscrie în cadrul mai larg al rolului Bisericii Ortodoxe din Basarabia în procesul de deșteptare națională. Circumstanțele social-politice din perioada respectivă au solicitat reprezentanților clerului implicarea tenace în promovarea discursului identitar. Cercetarea urmărește să demonstreze că Mitropolitul Gurie Grosu a fost unul din exponenții de bază ai acestui proces.Item DISCURSUL IDENTITAR AL OPEREI MITROPOLITULUI GURIE(2024) Grossu, Silvia; Petrencu, AnatolScopul și obiectivele lucrării: investigarea, prin optica discursului identitar, a modului în care opera și activitatea Mitropolitului Gurie (Grosu) a influențat revirimentul național din Basarabia în prima jumătate a sec. al XX-lea. Preocuparea pentru reperele valorice ale discursului identitar al lui Gurie Grosu se înscrie în cadrul mai larg al rolului Bisericii Ortodoxe din Basarabia în procesul de deșteptare națională. Obiectivele lucrării rezidă în clarificarea conceptelor de discurs identitar, investigarea polivalentă a operei și activității Mitropolitului Gurie, a reperelor și contextului receptării operei ierarhului ca demers identitar național și confesional, evidențierea condițiilor specifice de promovare a discursului identitar în Basarabia în două etape cronologice distincte: în perioada de până la 1917 și în perioada interbelică, stabilirea impactului discursului identitar asupra procesului de sincronizare a Basarabiei cu România.Item MIȘCĂRILE EVANGHELICE DIN BASARABIA (sec. XIX-XX)(2024) Filat, VasileScopul și obiectivele tezei. Scopul lucrării constă în necesitatea stabilirii perioadei de atestare a mișcărilor evanghelice venite în Basarabia în perioada de aflare a acesteia în componențaImperiului Rus. Obiectivele cercetării constau în analiza istoriografiei și a surselor istorice, examinarea activității administrației țariste în vederea tipăririi Bibliei, traducerii ei în diverse limbi, a încercărilor de a răspândi știința de carte prin școlile lancasteriene și a apariției în Rusia a primilor evangheliști (duhoborilor și molocanilor); studierea credințelor evanghelice aduse de coloniștii germani în Basarabia, locul și influența pietiștilor și ștundiștilor în extinderea teritorială și creșterea numărului evanghelicilor; examinarea apariției primelor comunități ale baptiștilor, a politicii Guvernului țarist față de Biserica Baptistă și a stării de lucruri în anii Primului Război Mondial.Item MIȘCĂRILE EVANGHELICE DIN BASARABIA (sec. XIX-XX)(2024) Filat, Vasile; Petrencu, AnatolScopul lucrării: examinarea originii și evoluției mișcărilor evanghelice din Basarabia răpită de Imperiul Rus în 1812 de la Principatul Moldovei până la destrămarea Imperiului țarist (1917).