61. Istorie şi arheologie

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/11258

Browse

Now showing 1 - 20 of 63

ASIGURAREA LOGISTICĂ A TRUPELOR RUSE DIN BASARABIA (1812-1874)
(2022) Leșcu, Anatolie; Eremia, Ion
Scopul lucrării este de a studia procesul de asigurare logistică a trupelor ruse și a structurilor militare staționate în Basarabia, atât pe timp de pace, cât şi la război, în anii 1812-1874.
BISERICA CATOLICĂ DIN BASARABIA ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
(2019) Ciobanu, Petru; Gumenâi, Ion
Scopul lucrării este de a studia evoluția Bisericii Catolice din Basarabia în perioada interbelică, cu diversele ei aspecte: spiritual, social, demografic, educațional, caritativ, economic și juridic.
Chitara în creația muzicală cultă. Istorie și contemporaneitate [Rezumat]
(2024) Agafița, Mihail
Scopul tezei constă în extinderea și suplimentarea ariei de cunoaștere complexă a chitarei în context evolutiv istoric, demonstrând prin documente, argumente științifice, raționamente logice dimensiunile expresive ale instrumentului și încadrarea lui plenară în diapazonul sonor al muzicii culte (solistice, camerale și simfonice) contemporane.
Chitara în creația muzicală cultă. Istorie și contemporaneitate [Teză]
(2024) Agafița, Mihail; Ghilaș, Victor (conducător științific)
Scopul tezei: extinderea și suplimentarea ariei de cunoaștere complexă a chitarei în context evolutiv istoric, demonstrând prin documente, argumente științifice, raționamente logice dimensiunile expresive ale instrumentului și încadrarea lui plenară în diapazonul sonor al muzicii culte (solistice, camerale și simfonice) contemporane.
COLONIILE BULGARILOR ÎN BASARABIA (ANII 1806-1856)
(2017) Duminica, Ivan; Gumenâ, Ion
Scopul lucrării constă în studierea complexă a proceselor de emigrare şi a dezvoltării social-economice şi spiritual-educaţionale a bulgarilor în Basarabia la începutul secolului al XIX-lea.
COLONIILE BULGARILOR ÎN BASARABIA (ANII 1806-1856)
(2017) Duminica, Ivan
Scopul lucrării constă în studierea cauzelor, a factorilor obiectivi şi subiectivi care au generat emigrarea bulgarilor de la sud de Dunăre în Basarabia, precum și în analiza proceselor de dezvoltare socială, economică, spirituală a bulgarilor în Basarabia în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
COMUNITATEA GREACĂ DIN BASARABIA ÎN ANII 1812-1829
(2023) Harabara, Valeriu; Șarov, Igor
Scopul lucrării constă în studierea complexă a evoluţiei comunităţii greceşti prin abordarea cauzelor stabilirii grecilor pe teritoriul Basarabiei, precum şi analiza proceselor de dezvoltare socială, economică, şi culturală a grecilor din Basarabia în perioada dintre anii 1812- 1829.
COMUNITATEA GREACĂ DIN BASARABIA ÎN ANII 1812-1829
(2023) Harabara, Valeriu
Scopul lucrării. Teza pe care o propunem are drept scop cercetarea istoriei comunității greceşti în baza unui set nou de documente referitoare la problema abordată. Documentele depistate ne-au permis să studiem unele aspecte noi ale problemei, printre care: repartizarea teritorial-statistică a comunității greceşti din Basarabia, atitudinea administrației ruse faţă de comunitatea greacă, rolul 5 grecilor din Basarabia în organizarea mișcării eteriste din 1821, elucidarea evoluției comunității greceşti prin determinarea cauzelor stabilirii grecilor pe teritoriul Basarabiei, precum şi în analiza proceselor de dezvoltare socială, economică şi culturală a grecilor din acest teritoriu în primul sfert al secolului al XIX-lea.
CONSTITUIREA ȘI ACTIVITATEA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI ÎN ANII 1990-2008
(2018) Piroșca, Alina; Solomon,Constantin
Scopul și obiectivele lucrării rezidă în elaborarea unei viziuni conceptuale cuprinzătoare asupra constituirii și activității Parlamentului României în anii 1990-2008, în evidențierea particularităților, problemelor, tendințelor și perspectivelor în activitatea Legislativului, precum și în elaborarea anumitor concluzii și, mai ales, a unor recomandări utile întru eficientizarea activității acestuia.
Constituirea teritorială a Țării Moldovei (mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI) [Rezumat]
(2025) Bejenaru, Alexandru; Eremia, Ion (conducător științific)
Scopul și obiectivele cercetării. Scopul acestei cercetări propuse constă în clarificarea procesului de formare a frontierelor Țării Moldovei și gradului puterii teritoriale exercitate de domnii săi în mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI. Printre principalele obiective ale acestei lucrări, care vor contribui la îndeplinirea scopului propus, se numără: stabilirea succesiunii cronologice a teritoriilor, care au ajuns în diferite etape sub controlul exercitat de către administrația moldovenească între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI; caracterizarea evoluției autorității voievozilor de la Suceava la periferiile Țării Moldovei; determinarea gradului de influență a puterilor regionale din spațiul Europei Răsăritene și a comunităților locale asupra procesului constituirii și evoluției hotarelor Țării Moldovei; identificarea pozițiilor ocupate de dregătorii teritoriali în cadrul Sfatului domnesc pentru a determina evoluția statutului centrelor ținutale aflate în subordinea lor; precizarea locației anumitor așezări amplasate în zonele de frontieră (Chilia, Licostomo, Crăciuna, Putna etc.), care au fost contestate de domnii Moldovei sau de vecinii lor; determinarea simptomelor tranziției de la conceptul medieval al frontierei fluide și difuze spre hotarele administrative stricte, tipice pentru statele din epoca modernă timpurie, în raporturile Țării Moldovei cu vecinii săi. Ipoteza de cercetare. Constituirea teritorială a Țării Moldovei între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI a avut puternice influențe din partea factorilor interni, precum deciziile centrului politic reprezentat de domnul Moldovei și cercul său apropiat, specificul evoluției demografice și social-economice a localităților Țării Moldovei în perioada vizată; factorilor externi, precum schimbările în raportul de forțe din puterile Europei Răsăritene între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI, și geografici, precum diferențele topografice, hidronime și a zonelor naturale prezente în diferite segmente ale frontierelor Țării Moldovei cu vecinii săi. Rezultatul acestor tendințe a devenit îndelungata tranziție de la conceptul de frontieră medievală, fluidă și permeabilă prin natura sa din perspectiva centrelor politice medievale și a comunităților locale, spre ideea unei granițe administrative tot mai strict, care deseori va abandona vechile delimitări convenționale existente în Evul Mediu și va deveni tot mai similar cu conceptul hotarelor din perspectiva statului european modern. Acest fenomen în perioada sa de tranziție a fost însoțit de înnoirea sau modificarea tratatelor de hotar, care stipulau nu doar limitele acestora, dar și modul în care aceasta urma să activeze și să fie gestionată de către administrațiile celor două țări vecine, într-un fel tot și tot mai asemănător cu normele de trecere modernă a frontierei și prevenirea acțiunilor interzise prin lege, precum algoritmul de coordonare de extrădare a criminalilor și aplicarea pedepselor pentru tranziția nesancționată a hotarului, contrabanda cu mărfuri dintr-o țară în alta etc.
Constituirea teritorială a Țării Moldovei (mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI) [Teză]
(2025) Bejenaru, Alexandru; Eremia, Ion (conducător științific)
Scopul tezei: cercetarea procesului de formare teritorială a Țării Moldovei în mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI și gradului puterii teritoriale exercitate de domnii săi în raport cu propriile regiuni de frontieră și cu entitățile social-politice de cealaltă parte a hotarelor atât în perioadele pașnice, cât și în episoadele de crize, soldate cu litigii și conflicte între domnii Moldovei și vecinii lor pe diverse segmente de frontieră comună. Obiectivele tezei: stabilirea succesiunii cronologice a teritoriilor, care au ajuns treptat în diferite etape sub controlul exercitat de către administrația moldovenească între mijlocul secolului XIV – mijlocul secolului XVI; caracterizarea evoluției puterii teritoriale a voievozilor de la Suceava la periferiile Țării Moldovei; determinarea gradului de influență a puterilor regionale din spațiul Europei Răsăritene și a comunităților locale asupra procesului constituirii și evoluției hotarelor Țării Moldovei; identificarea pozițiilor ocupate de dregătorii teritoriali în cadrul Sfatului domnesc pentru a determina evoluția statutului centrelor ținutale pe care aceștia le gestionau în numele voievozilor de la Suceava; precizarea locației anumitor localități amplasate în zonele de frontieră (Chilia, Licostomo, Crăciuna, Putna etc.), care au fost contestate în diferite perioade de domnii Moldovei sau de vecinii lor; determinarea apariției anumitor trăsături în raporturile bilaterale dintre Țara Moldovei și vecinii săi, care ar sugera o tranziție de la conceptul medieval al frontierei spre delimitările tot mai stricte sub formă de tratate și înțelegeri, tipice pentru hotarele statelor din epoca modernă timpurie. Noutatea și originalitatea științifică: teza reprezintă o sinteză complexă a genezei evoluției teritoriale a Țării Moldovei de la întemeierea sa la mijlocul secolului XIV și până la stabilizarea hotarelor și zonelor frontaliere cu vecinii săi către mijlocul secolului XVI. În cadrul său au fost aduse precizări și contribuții oferite în evoluția frontierei moldo-polon (problemele bătăliei de la Plonini și a Țării Șipenițului, creșterea importanței Hotinului și a dregătorilor săi în ochii domniei, tranziția de la frontiera medievală spre modificarea hotarelor vechi a Pocuției în raporturile moldo-polone), istoria administrației domnești a Cetății Albe, problema Chiliei și Licostomului, evoluția frontierei moldo-muntene și specificul frontierei montane cu Transilvania.
CONSTRUCŢIA IDENTITARĂ ÎN RSS MOLDOVENEASCĂ
(2022) Negru, Elena
Prezentul demers ştiinţific vizează determinarea conținutului și semnificației proiectului identitar din RSS Moldovenească. Obiectivele acestei cercetări rezidă în clarificarea conceptelor de identitate și națiune, esenţei teoriei cu privire la națiunea sovietică și a proiectului identitar sovietic; analiza modului în care proiectul identitar din RASSM a fost transpus în RSSM și instrumentalizat în primul deceniu postbelic; identificarea paradigmelor evoluției sale în anii ,,dezghețului” hrușciovist, între 1965-1985, precum şi în perioada restructurării lui Gorbaciov, atunci când a avut loc demolarea bazelor teoretice ale ,,limbii moldoveneşti”, revenirea la limba română şi la alfabetului latin la sfârşitul lunii august 1989.
CONSTRUCŢIA IDENTITARĂ ÎN RSS MOLDOVENEASCĂ
(2022) Negru, Elena; Cojocaru, Gheorghe
Cercetarea conținutului și semnificației proiectului identitar din RSS Moldovenească. Obiectivele acestei cercetări rezidă în clarificarea conceptelor de identitate și națiune, esenţei teoriei cu privire la națiunea sovietică și a proiectului identitar sovietic; studierea modului în care proiectul identitar din RASSM a fost transpus în RSSM și instrumentalizat în primul deceniu postbelic; identificarea paradigmelor evoluției sale în anii ,,dezghețului” hrușciovist, între 1965-1985, precum şi în perioada restructurării lui Gorbaciov din 1985-1989.
DECONSTRUCȚIA IDENTITĂȚII RELIGIOASE ÎN CONTEXTUL MULTICULTURAL CONTEMPORAN
(2023) Barcari, Dina
Scopul tezei constă în deconstrucția identității religioase și examinarea fenomenului religios ca sursă în formarea identității culturale sub influența contextului multicultural contemporan, în special, în evidențierea practicilor religioase și a modului de a forma comportamentul uman prin educația religioasă.
Desenul artistic în cadrul evoluției artelor plastice în Republica Moldova (sfârșitul secolului al XIX-lea – secolul al XX-lea) [Rezumat]
(2025) Șibaev, Dmitri; Șlapac, Mariana (conducător științific)
Scopul prezentei lucrări constă în determinarea rolului desenului artistic în cadrul parcursului istoric al artelor plastice din Republica Moldova de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la sfârşitul secolului al XX-lea prin examinarea, sistematizarea și analiza surselor bibliografice în care a fost abordată direct sau tangențial tema desenului artistic din perioada cercetată, raportate la valorificarea operelor desenate, atât publicate, cât și inedite.
Desenul artistic în cadrul evoluției artelor plastice în Republica Moldova (sfârșitul secolului al XIX-lea – secolul al XX-lea) [Teză]
(2025) Șibaev, Dmitri; Șlapac, Mariana (conducător științific)
Scopul lucrării: constă în determinarea rolului desenului artistic în cadrul parcursului istoric al artelor plastice din Republica Moldova de la sfârşitul secolului al XIX-lea până la sfârşitul secolului al XX-lea prin examinarea, sistematizarea și analiza surselor bibliografice în care direct sau tangențial a fost abordată tema desenului artistic din perioada examinată, raportate la valorificarea operelor desenate atât publicate, cât și inedite. Obiectivele propuse: 1. Analiza istoriografiei universale, sovietice şi naţionale în care sunt reflectate mijloacele de expresie plastică și particularitățile estetice specifice diverselor tehnici ale desenului conform perioadelor de evoluție ale artelor plastice. 2. Valorificarea textelor scrise de plasticieni pe marginea problemelor ce țin de desen în contextul creației artistice. 3. Investigarea desenelor realizate de creatorii moldoveni. 4. Identificarea specificului desenului artistic în diferite perioade de evoluție ale artelor plastice naționale. 5. Elaborarea portretelor de creaţie ale unor personalităţi marcante în domeniul culturii plastice naţionale în perioada enunţată. Noutatea și originalitatea științifică: constă în prezentarea în premieră a unei sinteze a evoluției desenului artistic în cadrul artelor plastice naționale în segmentul temporal al anilor 1891-2000, fundamentată pe o vastă bază istoriografică. Caracterul novator al lucrării este determinat de punerea în circuitul ştiinţific şi artistic a unor opere de referinţă. Rezultatele obținute contribuie la soluționarea unei probleme ştiinţifice importante propunând familiarizarea cu diverse puncte de vedere asupra problemei abordate, precum și examinarea operelor de artă ale desenatorilor moldoveni din perspectivă istorică şi valorică.
DISCURSUL IDENTITAR AL OPEREI MITROPOLITULUI GURIE
(2024) Grossu, Silvia; Petrencu, Anatol
Scopul și obiectivele lucrării: investigarea, prin optica discursului identitar, a modului în care opera și activitatea Mitropolitului Gurie (Grosu) a influențat revirimentul național din Basarabia în prima jumătate a sec. al XX-lea. Preocuparea pentru reperele valorice ale discursului identitar al lui Gurie Grosu se înscrie în cadrul mai larg al rolului Bisericii Ortodoxe din Basarabia în procesul de deșteptare națională. Obiectivele lucrării rezidă în clarificarea conceptelor de discurs identitar, investigarea polivalentă a operei și activității Mitropolitului Gurie, a reperelor și contextului receptării operei ierarhului ca demers identitar național și confesional, evidențierea condițiilor specifice de promovare a discursului identitar în Basarabia în două etape cronologice distincte: în perioada de până la 1917 și în perioada interbelică, stabilirea impactului discursului identitar asupra procesului de sincronizare a Basarabiei cu România.
DISCURSUL IDENTITAR AL OPEREI MITROPOLITULUI GURIE
(2024) Grossu, Silvia
Scopul lucrării vizează investigarea prin optica discursului identitar a modului în care opera și activitatea Mitropolitului Gurie (Grosu) a influențat revirimentul național din Basarabia în prima jumătate a sec. al XX-lea. Preocuparea părintelui-cărturar Gurie Grosu de promovarea reperelor valorice prin discursul identitar se înscrie în cadrul mai larg al rolului Bisericii Ortodoxe din Basarabia în procesul de deșteptare națională. Circumstanțele social-politice din perioada respectivă au solicitat reprezentanților clerului implicarea tenace în promovarea discursului identitar. Cercetarea urmărește să demonstreze că Mitropolitul Gurie Grosu a fost unul din exponenții de bază ai acestui proces.
EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI SECUNDAR ÎN BASARABIA ÎN ANII 1918-1940
(2020) Crețu, Vasile; Palade, Gheorghe; Petrencu, Anatol
Scopul lucrării constă în analiza multiaspectuală a evoluției învățământului primar și secundar din Basarabia în anii 1918-1940 ca parte componentă a învățământului românesc.
EVOLUȚIA NOBILIMII DIN BASARABIA SUB DOMINAȚIE ȚARISTĂ: STATUTUL SOCIAL-ECONOMIC ŞI MENTALITĂȚI COLECTIVE (1812-1873)
(2018) Gherasim, Cristina
Problema ştiinţifică soluţionată constă în cercetarea și reconstituirea unei imagini complexe a nobilimii din Basarabia în perioada anilor 1812-1873, fiind analizată evoluția statutului politic, social-economic și a mentalității acestei categorii sociale sub influența politicii promovate de administrația țaristă, ceea ce a condus la completarea subiectului de cercetare cu date noi despre dezvoltarea social-economică și spirituală a nobilimii, permițând valorizarea materialului documentar depistat în diferitefonduri de arhivă ce vizează tema cercetată.