Facultatea de Litere / Faculty of Letters

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10

Browse

Filters

2008 - 200912010 - 20192

Settings

Subject: search.filters.subject.semantică

Search Results

Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
    THE SEMANTIC STRUCTURE OF POLYSEMANTIC WORDS
    (CEP USM, 2008) Burea, Olga
    Bogăţia unei limbi nu este dată numai de numărul de cuvinte, ci şi de bogăţia semantică, de numărul mare de sensuri derivate, secundare sau figurate ale cuvintelor din vocabularul acestei limbi. În mod obişnuit, un cuvânt are mai multe sensuri, însă analizat într-un anumit context, el are un singur sens sau înţeles lexical, pus în valoare de relaţiile lui cu celelalte cuvinte. Când aceluiaşi cuvânt i se asociază mai multe sensuri, apare fenomenul numit polisemie sau polisemantism.
  • Thumbnail Image
    Item
    POLISEMIA – SURSĂ IMPORTANTĂ DE ÎMBOGĂŢIRE A LEXICULUI
    (CEP USM, 2019) Babin-Rusu, Tatiana
    In articol este cercetată una dintre problemele controversate ale lingvisticii moderne, cea a polisemiei. Polisemantismul este o însuşire a semnelor limbilor naturale prin care acestea se deosebesc de codurile artificiale construite după principiul „un singur semn –un singur sens”. Capacitatea de a semnifica mai multe lucruri sau de a reda informaţii diferite o pot avea toate unităţile semnificative ale limbii, în primul rând cele din lexicul comun al acesteia. În diferite lucrări de semantică modernă polisemia a fost onsiderată un factor de ambiguitate. Unii lingvişti susţin că polisemia ne permite să exploatăm raţional potenţialul de cuvinte ataşândule mai multe sensuri distincte. Însă, preţul acestei raţionalizări este riscul ambiguităţii, al confuziilor patologice care necesită intervenţii „terapeutice”.Tocmai de aceea se impune principiul dezambiguizării semantice şi contextuale, căruia îi sunt supuse toate cuvintele care au mai multe sensuri. Principiul în cauză porneşte de la necesitatea practică de a diferenţia sensurile cuvintelor polisemantice, mai ales dacă acestea sunt numeroase. Diferenţele se stabilesc, de cele mai multe ori, semantic –prin desemnarea componenţilor de sens sau a semelor. Caracterul distinctiv al semelor se verifică contextual, adică prin relevarea combinaţiilor specifice de sensuri. Ca unul dintre principiile fundamentale de analiză semantică modernă, dezambiguizarea presupune faptul că într-o clasă lexicală paradigmatică un cuvânt intră numai cu unul dintre sensurile sale.
  • Thumbnail Image
    Item
    REFLECTAREA METALINGVISTICĂ A LEXEMULUI „TERRE” PRIN INFERENŢA TRATATĂ LA PALIERUL MICROSEMANTICII ŞI A TEORIEI SEMELOR AFERENTE
    (CEP USM, 2014) Șcerbacov, Silvia
    Delimitările lingvistice de trecere a sensurilor cuvintelor din vorbire în limbă se explică cu ajutorul teoriei semelor aferente. Descrierea unităţilor semantice din care se constituie sensul unităţilor lexicale se manifestă prin două aspecte corelative: identificarea trăsăturilor pertinente ale sensului care sunt semele şi identificarea relaţ iilor dintre aceste seme, ceea ce permite descrierea sensului ca o structurăşi nu ca un inventar de trăsături. Polisemia este dependentă de frecvenţa utilizării cuvintelor în vorbire: în măsura în care frecvenţa este mare, structura semantică a cuvintelor este mai amplăşi mai complexă. Descrierea semantică a lexemului „terre” ia în calcul toate normele sociale şi ceea ce constituie condiţiile paradigmatice. Lexemul „terre” este polisematic, iar, ca termen, el face parte din diferite domenii ale vieţii umane.