Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
12 results
Search Results
Item COMPETENȚA DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ LA STUDENȚII ALOLINGVI CU PROFIL ECONOMIC(CEP USM, 2024-10-25) Dodon, EugeniaÎn procesul de predare-învățare-evaluare a unei limbi, formarea competenței de comunicare a fost și rămâne un obiectiv prioritar, mai bine zis, esențial, ce trebuie realizat eficient și adecvat, în corespundere cu principiile teoretico-aplicative, stabilite de notorietăți în domeniul științelor educației. Pornind de la unele reflecții raportate la conceptul de competență, în general, și la cel de comunicare, în special, în acest articol vorbim de unele strategii palpabile, ce contribuie la formarea abilitățlor de comunicare orală și scrisă la studenții alolingvi, relevăm în ce constă aspectul funcțional-comunicativ al însușirii conștiente și aprofundate a gramaticii limbii române de către studenții alolingvi, subliniem rolul fundamental, ce-l are buna cunoaștere a vocabularului uzual și a celui terminologic, pentru a poseda competența de comunicare în limba română.Item STIL, LIMBAJ ȘI PERSPECTIVĂ NARATIVĂ ÎN PROZA LUI ROBERTO BOLAÑO(CEP USM, 2024) Mîrzac, LauraRoberto Bolaño (1953-2003) reprezintă, indiscutabil, una din somitățile literaturii latino-americane din a doua jumătate a secolului XX – începutul secolului XXI. În prezentul articol, ne-am propus să punctăm câteva aspecte esențiale în viața și opera acestui distins scriitor și poet chilian, a cărui creație literară, profundă și polifațetică, nu încetează să impresioneze publicul cititor pasionat de o literatură de calitate. Drept repere pentru explorarea acestora ne vor servi stilul, limbajul și perspectiva narativă din proza bolañiană, care se caracterizează prin originalitatea abordării unor subiecte cotidiene, diversitatea fondului lexical, neutralitatea sau, dimpotrivă, figurativitatea limbajului, în care își găsește oglindire individualitatea inconfundabilă a prozatorului și poetului Roberto Bolaño.Item CULTURA CA MODALITATE DE UMANIZARE A UNEI PERSOANE(Print-Caro, 2023) Manolii, AdelaTrăsăturile culturale sunt forme de viaţă pe care individul uman le învaţă în ambianţa socială şi care-l marchează în mod definitoriu, integrându-l într-o comunitate, pe care o percepe ca fiind proprie. Cultura este un sistem de programe mentale pe care indivizii le dobândesc de-a lungul vieții, fiind liberi să se abată de la aceste programe, reacționând constructiv sau distructiv la impulsurile mediului. Cultura se transmite prin limbaj, abilitatea prin care se distinge omul de toate celelalte creaturi.Item ASPECTE DE RAPORT ÎNTRE DIMENSIUNEA PRAGMATICĂ ȘI COGNITIVĂ ÎN TERMINOLOGIE(CEP USM, 2022-04-14) Nichita, CristinaPragmatica lingvistică și lingvistica cognitivă se completează reciproc și derivă una din alta. Nivelul științific al limbajului, precum și latura lui artistică este un fapt confirmat ad hoc și presupune încrederea în intuițiile cercetătorilor, savanților, precum și încrederea în uzul limbii și a limbajului. Terminologia are un aspect motivat și normativ care provine de la regulile de formare a termenilor și logica comună în uzul și receptarea lor ca parte a unui limbaj specializat. Astfel, ne propunem să parcurgem o incursiune teoretică referitor la raportul pragmatic și cognitiv în terminologie, incluzând aspectele reprezentative la acest subiect studiate până acum.Item CREATIVITATEA, SEMANTICITATEA ȘI ALTERITATEA APLICATE LA PROCESUL TRADUCERII ȘI ÎN CADRUL FORMĂRII TRADUCĂTORILOR(CEP USM, 2022-04-14) Zbanţ, LudmilaTraducerea este o activitate creativă care stabilește relația dintre obiect, semn și interpretant și se bazează pe vaste cunoștințe în domeniul limbilor, a culturilor, psihologiei, legilor vieții ș.a. Dezvoltarea aptitudinilor de abordare creativă a traducerii ca activitate interculturală nu poate fi separată de conținutul semantic al discursului, în strânsă legătură cu realitatea extralingvistică. Destinatarul traducerii este cel care introduce în algoritmul întregului proces condiția respectării factorului alterității, adică scoate în prim-plan eterogeneitatea viziunilor lumii în limba-cultura sursă și limba-cultură țintă. Considerăm că întreg procesul de formare a viitorilor traducători profesioniști trebuie orientat spre educarea conștientizării semanticității limbii în comunicare, a interesului față de cunoașterea Celuilalt și a formării de atitudini creative și independente în alegerea strategiilor de traducere.Item JOCUL DE LIMBAJ ÎN CORECTITUDINEA POLITICĂ(CEP USM, 2022) Manolii, AdelaFuncția ludică a limbajului se referă la posibilitatea construirii unor asociaţii verbale de efect (de la simplul joc de cuvinte până la creaţia artistică), răspunzând nevoii umane de joc. Jocul de limbaj presupune un context prin care cei doi actanți (locutorul și interlocutorul) își comunică acțiunile și comportamentele, cuvintele schimbându-și uneori semnifi- cația în context; limbajul este, de fapt, o colecție de jocuri de limbaj. Astăzi însă jocul de limbaj ajunge un instrument al corectitudinii politice (sintagmă relativ nouă în spațiul românesc, calchiată după englezescul Political Correctness), mișcare care ia amploare, dând limbajului un caracter ambiguu, peiorativ și ilar. Corectitudinea politică impune noi standarde comportamentale, generând un set de reguli care trebuie respectate în defavoarea altora, modificând, de fapt, limbajul curent.Item SPECIFICUL ORALITĂŢII DIN BASARABIA(CEP USM, 2016) Molea, VioricaÎn configuraţia limbajului oral românesc se delimitează pregnant oralitatea din stânga Prutului, teritoriu numit Basarabia. Astfel, tot ce s-a întâmplat în limbăde-a lungul acestei perioade de înstrăinare a teritoriului românesc a stat sub semnul unor procese degradante pentru fiinţa limbii atât în varianta orală, cât şi în cea scrisă, mai afectată fiind varianta orală, vorbită a limbii. În articolul de faţă relevăm unele aspecte specifice limbajului oral basarabean şi ale impactului acestuia asupra conştiinţei naţionale şi/sau individuale a românului de aici.Item CARACTERISTICILE GENERALE ALE LIMBAJULUI ŞTIINŢIFIC(CEP USM, 2016) Pleșca, GalinaArticolul prezintăun studiu al limbajului ştiinţific ca subsistem al limbajului literar, scopul căruia este de a identifica caracteristicile generale ale acestuia. Limbajul ştiinţific se adresează raţiunii şi logicii, raţionamentul fiind caracteristica sa de bază, iar funcţia sa de a transmite informaţii ştiinţifice, utilizate pe baza unor raţionamente logice şi deductive, este una dominantă şi serveşte în scopul informării şi educării – piloni de bazăai oricărui text ştiinţific.Item A DIACHRONIC APPROACH OF INTERCULTURAL COMMUNICATION(CEP USM, 2014) Bobeică, GalinaIt is commonplace now to speak of “one world” and to refer broadly to the interdependence of nations and to the lack of self-sufficiency of even the world’s largest and richest countries. The growth in interest in studies of intercultural communication in recent years has led, on the one hand, to an increasing number of projects focusing on the examination on communication between speakers from different cultural backgrounds in various contexts and across different channels. On the other hand, a number of scholars have, at the theoretical level, reexamined the very basic notions of “language”, “culture”, and “inter-culture”, the main concept in studies of intercultural communication, from various perspectives. The contribution of this article represents this spectrum, beginning with theoretical background, moving on to exploring the interplay between intercultural communication and new technologies, and finally examining intercultural communication across different contexts.Item SOME PECULIARITIES OF LEXICOGRAPHICAL SOURCE ENTRIES(CEP USM, 2014) Corcodel, SvetlanaIn most dictionaries and manuals lexicography is defined as “the writing and making of dictionaries”. This definition implies that lexicography is concerned mainly with the principles underlying the making of dictionaries. This is quite true; lexicography does consider the prob lems and principles a lexicographer is faced with when he sits down to make a new dictionary. This huge product of lexicographic activity has become an object of consideration too, and it also falls within the scope of lexicography. To develop a full awareness of the problems in exicography and the ways to their solution, a scholar is advised to get acquainted first with the exicographic legacy he has come into and secondly, that it presents a clear-cut field of human innterest.