Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
3 results
Search Results
Item CREAȚIA LUI NIKOS KAZANTZAKIS ȘI FRANȚA – ÎNTRE ATRACȚIE ȘI RESPINGERE(2023) Grossu-Chiriac, CristinaNikos Kazantzakis (1883-1957) est un des plus profonds écrivains de la littérature européenne, un des écrivains grecs les plus traduits, un fervent combattant de la culture, de la liberté et de l’Esprit. Né en Crète, éduqué dans une école catholique française de Naxos, le français devient presque sa deuxième langue maternelle. La langue et la culture françaises l’ont beaucoup alimenté et influencé dans sa pensée et sa création. Nikos Kazantzakis a beaucoup lu en français, a traduit un grand nombre d’œuvres du français en grec (y compris des livres pour les enfants), une grande partie de sa correspondance étant menée en français. Il a même écrit deux romans directement en français, par exemple Toda Raba et Kapetan Elia. Cependant sa relation avec la France, un pays où il a souvent séjourné, est assez contradictoire, étant marquée par des hauts et des bas. L'article porte sur les influences françaises, sur les attirances et les rejets dans l’œuvre du grand Crétois, qui, malgré tout, reste un écrivain profondément grec. Nikos Kazantzakis (1883-1957) is one of the most profound writers of European literature, one of the most translated Greek writers, a fervent fighter for culture, freedom and human dignity. Born in Crete, educated in a French Catholic school in Naxos, than studying later also in Paris (1907-1909), French has become almost as a second mother tongue for the greek writer. The French language and culture greatly nourished and influenced him in his thinking and creation. Nikos Kazantzaki read extensively in French, translated a large number of works from French into Greek (including children’s books), with much of his correspondence being conducted in French. He even wrote novels directly in French – Toda Raba and The Rock Garden, for exemple. However, his relationship with France, a country where he often stayed, is rather contradictory, being marked by ups and downs. The article focuses on the French influences, on the attractions and rejections in the work and thinking of the great Cretan, who despite everything remains a profoundly Greek writer.Item DE LA DOSTOIEVSKI LA CAMUS(CEP USM, 2024) Taraburca, EmiliaArticolul readuce în discuţie accente tematice fundamentale, definitorii pentru opera lui F. Dostoievski, autorul unei gândiri paradoxale ce a influenţat decisiv procesul literar universal şi care, pentru a fi „descoperită”, necesită lecturi profunde şi repetate. De asemenea, sunt cercetate, din perspectivă comparatistă, unele afinităţi tematico-ideatice cu viziunea despre existenţă şi om a lui A. Camus, principalele subiecte investigate fiind: concepţia despre revoltă, raportul dintre crimă şi pedeapsă, problema culpabilității, interpretarea sinuciderii, posibilitatea iertării ş.a. Influenţa concepțiilor lui Dostoievski asupra celor ale lui Camus poate fi depistată prin două modalităţi: direct, acestea fiind referinţele la opera scriitorului rus în mai multe articole şi în studiul fundamental „Omul revoltat”, în care sunt analizate contextul social-filosofic al comportamentului şi viziunilor despre existenţă şi om ale mai multor personaje dostoievskiene, şi indirect, în opera artistică, prin diverse analogii, codificări artistice, paralelisme tematice, reluări şi revalorificări, interpretări ale unor contexte, axe ideatice, personaje etc. Operele artistice cu care s-a lucrat sunt: Mitul lui Sisif, Căderea, Străinul, Ciuma, Exilul și împărăția de A. Camus, Crimă şi pedeapsă, Demonii, Fraţii Karamazov, Însemnări din subterană de F. M. Dostoievski.Item ELEMENTE EXPRESIONISTE ÎN LIRICA LEONIDEI LARI(CEP USM, 2016) Sotnic, VictoriaComplexă şi inegală, creaţia artistică a Leonidei Lari întruneşte trăsăturile unui expresionism sintetic, rezultat din simbioza unei atitudini expresioniste native ce a reverberat nuanţele civiceale liricii sale şi aleunui expresionism preluatla nivelul viziunii şi al stilului. Vocaţia transcenderii, tendinţa de mitizare a realităţii, obsesia întoarcerii în arhaic, caracterul stihiinic şi dionisiac al trăirilor sunt elemente care plasează creaţia poetei basarabene în descendenţa expresionismului metafizic blagian, în timp ce peisajele apocaliptice cu accente groteşti, viziunile angoasante, sentimentul alienării, stridenţa peisajelor o aproie de pesimistul expresionism bacovian.