Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
3 results
Search Results
Item MIRCEA ELIADE. CONCEPTUL DE „HERMENEUTICĂ CREATOARE”(CEP USM, 2020) Bobână, GheorgheConform concepției lui Mircea Eliade, înţelegerea religiilor exotice şi arhaice ar impulsiona în chip semnificativ dialogul cultural cu reprezentanţii acestora. Istoricul religiilor ar accede la o cunoaştere mai profundă a omului şi pe temelia aceasta ar putea dezvolta, la scară mondială, un nou umanism. Conceptul de „hermeneutică creatoare” este definit de Eliade drept o „metodologie (a modului) de a proceda”. În istoria religiilor, hermeneutica se relevă ca o operaţie complexă de a înțelege şi interpreta „faptele religioase”. Hermeneutica poate fi comparată cu o descoperire ştiinţifică sau tehnologică. O „hermeneutică creatoare” dezvăluie semnificaţii nesesizate sau le scoate în relief.Item READER-RESPONSE THEORIES. CONCEPTUAL AND TERMINOLOGICAL DELIMITATIONS(2020) Dementieva, DianaAbstract: The theoretical segment that refers to the phenomenon of receiving the artistic literature, more specifically the field interested in the concepts of reading and reader, is characterized by a deep indeterminacy, multiple confusions and terminological overlaps. All this is due to the polysemy of the notions with which it operates, the lack of a globalizing and fundamental explanatory study, as well as due to the large number of schools, research perspectives, theories, hypotheses, methods, approaches that have self-propelled parallel, successively or deductively. throughout the last century. Also, this self- reflexive dimension of anti-intentional hermeneutics is extremely vast and complex with an inter- and multidisciplinary specificity. The basic disciplines, but also directions derived from them, which approach and define the concepts of reading, reception, reader are: history and literary criticism, hermeneutics, pragmatics, rhetoric, poetry, communication sciences, sociology of literature, sociocriticism, psychology of literature , psychoanalysis, psychocritics, semiotics, linguistics, dialogism, aesthetics. Thus, a research in this sense would clarify many drawbacks of studies on the concept of literary reading. The approach proposes a re-inventory of all concepts related to the act of reading and its agent - the reader, as well as a delimitation and a clarification of them using several dictionaries of literary theory and by updating the most important theoretical studies on this topic appeared during the twentieth century.Item HERMENEUTICA ÎN CONTEXTUL CERCETĂRII EPISTEMOLOGICE DIN SFERA DISCIPLINELOR UMANISTICE(CEP USM, 2020) Chiscop, LiviuDeși unii autori, atunci când vorbesc despre hermeneutică, o numesc știința interpretării, iar alții preferă să-i spună arta interpretării, noi considerăm că hermeneutica este mai curând o tehnică sau, mai bine zis, o metodă de cercetare. Iată de ce am considerat necesar să consacrăm acest studiu metodei hermeneutice în contextul metodologiei de cercetare din ştiințele umanistice, în general,şi al cel ei din ştiința literaturii, în special. De altfel, așa a şi apărut hermeneutica: drept o activitate al cărei obiect consta în descifrarea scrierilor autorilor greci și latini. Asta ar fi cum vom vedea ceea ce s-a numit hermeneutica clasică. Ulterior, după apariția creștinism ului, metoda prin care teologii se străduiau să pătrundă sensul adevărat al Scripturii se va numi hermeneutica sacră . Împreună, cele două tipuri mai sus menționate alcătuiesc ceea ce se cheamă hermeneutica tradițională . Începând din secolul XVIII, hermeneu tica devine tot mai amplă, diversificându-se în funcție de noile discipline care apar sau se dezvoltă în epocă, având tendința de a da un sens comprehensibil tuturor scrierilor greu de înțeles, nu doar din domeniul teologiei, ci și din cel al filosofiei, literaturii, jurisprudenței, semioticii ş.a. Apar, așadar, hermeneutici le aplicative, specializate pe mai toate disciplinele umanistice și alcătuind ceea ce s-a numit hermeneutica modernă.Iată de ce în eseul de față ne propunem să formulăm câteva sum are considerații referitoare la locul pe careîl ocupă hermeneutica în contextul cercetării epistemologice din sfera disciplinelor umanistice, în general,și a literaturii, în special. Ne vom referi, mai întâi, la conceptul de metodologie a cercetării, efectuând și o succintă trecere în revistă a principalelor metode de cercetare specific