Facultatea de Litere / Faculty of Letters

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10

Browse

Search Results

Now showing 1 - 3 of 3
  • Thumbnail Image
    Item
    MIRCEA ELIADE. CONCEPTUL DE „HERMENEUTICĂ CREATOARE”
    (CEP USM, 2020) Bobână, Gheorghe
    Conform concepției lui Mircea Eliade, înţelegerea religiilor exotice şi arhaice ar impulsiona în chip semnificativ dialogul cultural cu reprezentanţii acestora. Istoricul religiilor ar accede la o cunoaştere mai profundă a omului şi pe temelia aceasta ar putea dezvolta, la scară mondială, un nou umanism. Conceptul de „hermeneutică creatoare” este definit de Eliade drept o „metodologie (a modului) de a proceda”. În istoria religiilor, hermeneutica se relevă ca o operaţie complexă de a înțelege şi interpreta „faptele religioase”. Hermeneutica poate fi comparată cu o descoperire ştiinţifică sau tehnologică. O „hermeneutică creatoare” dezvăluie semnificaţii nesesizate sau le scoate în relief.
  • Thumbnail Image
    Item
    HERMENEUTICA ÎN CONTEXTUL CERCETĂRII EPISTEMOLOGICE DIN SFERA DISCIPLINELOR UMANISTICE
    (CEP USM, 2020) Chiscop, Liviu
    Deși unii autori, atunci când vorbesc despre hermeneutică, o numesc știința interpretării, iar alții preferă să-i spună arta interpretării, noi considerăm că hermeneutica este mai curând o tehnică sau, mai bine zis, o metodă de cercetare. Iată de ce am considerat necesar să consacrăm acest studiu metodei hermeneutice în contextul metodologiei de cercetare din ştiințele umanistice, în general,şi al cel ei din ştiința literaturii, în special. De altfel, așa a şi apărut hermeneutica: drept o activitate al cărei obiect consta în descifrarea scrierilor autorilor greci și latini. Asta ar fi cum vom vedea ceea ce s-a numit hermeneutica clasică. Ulterior, după apariția creștinism ului, metoda prin care teologii se străduiau să pătrundă sensul adevărat al Scripturii se va numi hermeneutica sacră . Împreună, cele două tipuri mai sus menționate alcătuiesc ceea ce se cheamă hermeneutica tradițională . Începând din secolul XVIII, hermeneu tica devine tot mai amplă, diversificându-se în funcție de noile discipline care apar sau se dezvoltă în epocă, având tendința de a da un sens comprehensibil tuturor scrierilor greu de înțeles, nu doar din domeniul teologiei, ci și din cel al filosofiei, literaturii, jurisprudenței, semioticii ş.a. Apar, așadar, hermeneutici le aplicative, specializate pe mai toate disciplinele umanistice și alcătuind ceea ce s-a numit hermeneutica modernă.Iată de ce în eseul de față ne propunem să formulăm câteva sum are considerații referitoare la locul pe careîl ocupă hermeneutica în contextul cercetării epistemologice din sfera disciplinelor umanistice, în general,și a literaturii, în special. Ne vom referi, mai întâi, la conceptul de metodologie a cercetării, efectuând și o succintă trecere în revistă a principalelor metode de cercetare specific
  • Thumbnail Image
    Item
    GRIGORE VIERU, POETUL BACOVIAN CU SEMN ÎNTORS ÎN VIZIUNEA LUI THEODOR CODREANU
    (CEP USM, 2014) Boldeanu, Florentina Narcisa
    În articolul de faţă se întreprinde o cercetare critică multiaspectuală a monografiei Duminica mare a lui Grigore Vieru, semnată de cunoscutul exeget Th.Codreanu. Un obiectiv principal al prezentei cercetări îl constituie disocierea elementelor de noutate în interpretarea, în mare parte polemică, pe care o dă monografistul poeticii şi maginarului lui Vieru. Astfel, el analizează pertinent toposurile luminii, lacrimii, casei, copilăriei etc., intuindu-le corespondenţe subtile în imaginarul eminescian şi bacovian şi apreciindu-le drept componente matriceale ale liricii poetului. O atenţie deosebită se acordă în articol viziunii personalizate a lui Codreanu asupra orfismului, muzicalităţii, polifoniei şi dialogismului în opera viereană.