Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
3 results
Search Results
Item INTERTEXTUALITATE: GENEZA ŞI EVOLUŢIA CONCEPTULUI M. Bahtin, J. Kristeva, R. Barthes şi G. Genette(CEP USM, 2012) Roşcovan, NinaPrin prezenta cercetare ne propunem să analizăm momentele majore ale constituirii teoriei intertextualităţii; în plus, ne propunem să identificăm originea conceptelor intertext, intertextualitate şi a teoriei derivate de aici. Un alt obiectiv rezidă în identificarea accepţiilor textului / intertextului / intertextualităţii în abordările structuraliste şi poststructuraliste, precum Mihail Bahtin, Julia Kristeva, Roland Barthes şi Gerard Genette, dar şi ale altor teoriticieni ai intertextualităţii.Item DESCOPERIREA POLIVALENŢEI DIALOGISMULUI ÎN GÂNDIREA ARTISTICĂ A LUI GRIGORE VIERU(CEP USM, 2013) Boldeanu, Narcisa FlorentinaO cercetare a hermeneuticii vierene relevă meritul criticii date de exegeţi din Republica Moldova de a fi descoperit şi argumentat polivalenţa dialogismului în gândirea artistică a lui Grigore Vieru. Analizând formele dialogismului vierean, Mihail Dolgan remarcă diversitatea funcţiilor şi a proprietăţilor lor poetico-stilistice. Mihai Cimpoi face observaţii interesante privind paradigmele poetico-filosofice ale dialogismului cultivat de Vieru.Item LA REALISATION DU TERME «POLYPHONIE» SOUS L’IMPACTE DE LA TRADUCTION(CEP USM, 2016) Cebuc, LarisaL’objectif de cette recherche est d’observer la réalisation du terme de polyphonie sous l’impacte de la traduction. Nous entamons par une étude de sa présence lexicographique. Puis il suit une exposition succincte de l’évolution du terme suite à l’introduction d’un nouveau sens métaphorique par M. Bakhtine. L’environnement propice des années 60-70 pour l’introduction et la mise en vale ur de la l’œuvre du théoricien russe a révélé l’imminence de sa traduction dans plusieurs pays. Celle-ci lui a assuré une ouverture vers des sciences à tendance continue de définir et rendre opérationnelle la notion de polyphonie. Nous annonçons simultanément la multitude de débats survenus à cause de l’accès réduit au texte-source ou des altérations et reformulations douteuses survenues lors de la traduction vers le français. Pour exemplifier nous proposons une brève étude d’un nombre de difficultés de traductions vers les langues française et roumaine. En guise de conclusion nous faisons un état de lieux du succès du concept et de la pratique de polyphoniedans l’espace roumain et moldave.