Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
5 results
Search Results
Item AN APPROACH TO CONSECUTIVE INTERPRETING STRATEGIES IN THE ACADEMIC LANDSCAPE(CEP USM, 2022-04-14) Sîtnic, InaThe article aims at offering an outlook to strategic skills used as part of consecutive interpreting competence by second year undergraduates enrolled in the Translation and Interpreting study programme at the Department of Translation, Interpretation and Applied Linguistics. A sample of 20 students who performed the consecutive interpreting of 7 speeches yielded the information that in order to overcome specific difficulties in consecutive interpreting and to improve the quality of the target-speech students resort to strategies like literal translation, repair strategies or self-correction, repetition, speech expansion, stalling, generalisation, substitution, morphosyntactic transformation (conversion), explaining, condensation and approximation.Item ASPECTE DE RAPORT ÎNTRE DIMENSIUNEA PRAGMATICĂ ȘI COGNITIVĂ ÎN TERMINOLOGIE(CEP USM, 2022-04-14) Nichita, CristinaPragmatica lingvistică și lingvistica cognitivă se completează reciproc și derivă una din alta. Nivelul științific al limbajului, precum și latura lui artistică este un fapt confirmat ad hoc și presupune încrederea în intuițiile cercetătorilor, savanților, precum și încrederea în uzul limbii și a limbajului. Terminologia are un aspect motivat și normativ care provine de la regulile de formare a termenilor și logica comună în uzul și receptarea lor ca parte a unui limbaj specializat. Astfel, ne propunem să parcurgem o incursiune teoretică referitor la raportul pragmatic și cognitiv în terminologie, incluzând aspectele reprezentative la acest subiect studiate până acum.Item MODEL DE ANALIZĂ INFORMAȚIONALĂ A DISCURSULUI ȘTIINȚIFIC(CEP USM, 2020) Eni, MihaelaÎn acest articol ne -am propus să identificăm motivul pentru care se urmărește segmentarea informațională a unui discurs. Ca subiect pentru analiză se propune a fi utilizat discursul fostului președinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, susținut cu ocazia Zilei Limbii Române. Segmentarea inform ațională a unui text/discurs presupune divizarea conținutului în temă și remă, tema fiind informația cunoscută, iar remainformația necunocută, nouă. Pentru ca discursul să fie organizat coerent și coeziv, acesta trebuie să respecte structura informațională; astfel, informația trebuie să fie prezentată de la cunoscut(temă) spre necunoscut(remă). În discursul analizat observăm respectarea structurii informaționale a discursului, mesajul fiind construit pe principiul segmentării temă-remă, fapt ce a determinat accesibilitatea recepționării mesajului transmis.Item ELEMENTE ALE PERSUASIUNII ÎN DISCURSUL POLITIC(CEP USM, 2020) Lopatiuc, AlinaPolitica a prezentat mereu un interes sporit pentru societate. Oamenii întotdeauna au construit negocieri și conflicte în jurul politicii. Iar între negocieri și conflict este poziționată undeva politica, ca o constantă a existenței noastre. Politologii, dar și lingviștii afirmă că discursul politic actual este construit pe ideea clivajului, clivajul politic însemnând divizarea lumii politice în două, trei sau n...părți. Astfel, în politica din Republica Moldova, dar și în politica mondială există această antiteză bine-rău, stânga–dreapta. În general, discursul politic se caracterizează mai mult prin persuasiune, care, la rândul său, face apel la emoțiile cetățenilor. Emoțiile care pot fi provocate de un discurs politic pot fi diferite, în dependență de per soana care recepționează mesajul. Un discurs politic poate provoca atât simpatie, cât și antipatie sau chiar agresivitate, atât mândrie, cât și compasiune.Item GRIGORE VIERU, POETUL BACOVIAN CU SEMN ÎNTORS ÎN VIZIUNEA LUI THEODOR CODREANU(CEP USM, 2014) Boldeanu, Florentina NarcisaÎn articolul de faţă se întreprinde o cercetare critică multiaspectuală a monografiei Duminica mare a lui Grigore Vieru, semnată de cunoscutul exeget Th.Codreanu. Un obiectiv principal al prezentei cercetări îl constituie disocierea elementelor de noutate în interpretarea, în mare parte polemică, pe care o dă monografistul poeticii şi maginarului lui Vieru. Astfel, el analizează pertinent toposurile luminii, lacrimii, casei, copilăriei etc., intuindu-le corespondenţe subtile în imaginarul eminescian şi bacovian şi apreciindu-le drept componente matriceale ale liricii poetului. O atenţie deosebită se acordă în articol viziunii personalizate a lui Codreanu asupra orfismului, muzicalităţii, polifoniei şi dialogismului în opera viereană.