Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
7 results
Search Results
Item DIE KOMMUNIKATION ZWISCHEN LERNENDEN UND LEHRKRÄFTEN IM UNTERRICHT DURCH SPRACHLICHE MITTEL ALS FAKTOR DER QUALITÄT(Editura USM, 2024) Cutcovschi, LudmilaThis article focuses on the development of communication competence, particularly in the context of education. Communication in education is made possible and achieved through dialogue. Dialogue stands out as one of the most crucial instruments in modern pedagogy.Item DEPICTING THE CHARACTER’S TRAITS IN THE ARTISTIC DIALOGUE(CEP USM, 2024) Șaganean, GabrielaArticolul se axează pe analiza particularităților dialogului ca tehnică narativă în ficțiune și rolul acestuia în crearea imaginii personajului literar (trăsături de caracter, pasiuni, obiceiuri, stare emoțională) prin mijloace lingvistice explicite și implicite. Imaginea personajului în dialog în proza modernă poate fi dezvăluită printr-o gamă destul de largă de mijloace lingvistice: epitet, metaforă, comparație, hiperbolă, joc de cuvinte, ironie și sarcasm, proverbe, zicători.Unele mijloace lexico-frazeologice și stilistice care descriu personajele necesită cunoștințe extralingvistice pentru a fi interpretate (aluzie, nume de locuri, referiri la date ale unor evenimente istorice, nume de oameni celebri, nume de cărți, teatre etc.) din partea cititorilor.Item THE ROLE OF DIALOGUE IN LITERARY IMAGE CREATION(CEP USM, 2023) Pascaru, Daniela; Șaganean, GabrielaOne of the main characteristics of a literary text is its absolute anthropocentric character, consisting in the fact that the main image subject is a human being, i.e. the character in any literary work. Nowadays the issues of dialogue speech have intensive development as the communicative function of language is the most organically expressed in the dialogue and naturally appears in the process of dialogical interaction of people. The article focuses on the peculiarities of the dialogue as a particular compositional form of fiction and its role in creating the character image (gender, age, national, racial, local and temporal characteristics, social status) through explicit and implicit linguistic means. Description of character traits, names of women and men, age, nationality, profession, education, social status are explicit means by which the character image is created. Among the implicit means there are functionally coloured words in the characters’ speech, jargon, dialect and means that require the additional background knowledge to interpret them (allusion, place names, references to dates of historical events, names of famous people, names of books, theaters, etc.) on behalf of readers.Item DIALOGUE TYPES AND TURN MANAGEMENT(CEP USM, 2019) Șapa, ElenaItem DESCOPERIREA POLIVALENŢEI DIALOGISMULUI ÎN GÂNDIREA ARTISTICĂ A LUI GRIGORE VIERU(CEP USM, 2013) Boldeanu, Narcisa FlorentinaO cercetare a hermeneuticii vierene relevă meritul criticii date de exegeţi din Republica Moldova de a fi descoperit şi argumentat polivalenţa dialogismului în gândirea artistică a lui Grigore Vieru. Analizând formele dialogismului vierean, Mihail Dolgan remarcă diversitatea funcţiilor şi a proprietăţilor lor poetico-stilistice. Mihai Cimpoi face observaţii interesante privind paradigmele poetico-filosofice ale dialogismului cultivat de Vieru.Item TEHNICI NARATIVE ÎN ROMANUL LUI CAMILO JOSÉ CELA „LA COLMENA”(CEP USM, 2016) Mîrzac, LauraÎn acest articol ne-am propus să efectuăm o analizăa romanului consacratului scriitor spaniol Camilo José Cela „La colmena” (1951), atenţia principalăfiind centratăasupra mai multor inovaţii de ordin formal, caracteristice pentru proza spaniolădin a doua jumătate a secolului XX – începutul secolului XXI. În acest sens, ni se pare oportună o elucidare mai detaliat A a unor asemenea aspecte ca perspectiva multiplă, statutul naratorului, inserarea dialogului, prezenţa limbajului colocvial etc.Item LA REALISATION DU TERME «POLYPHONIE» SOUS L’IMPACTE DE LA TRADUCTION(CEP USM, 2016) Cebuc, LarisaL’objectif de cette recherche est d’observer la réalisation du terme de polyphonie sous l’impacte de la traduction. Nous entamons par une étude de sa présence lexicographique. Puis il suit une exposition succincte de l’évolution du terme suite à l’introduction d’un nouveau sens métaphorique par M. Bakhtine. L’environnement propice des années 60-70 pour l’introduction et la mise en vale ur de la l’œuvre du théoricien russe a révélé l’imminence de sa traduction dans plusieurs pays. Celle-ci lui a assuré une ouverture vers des sciences à tendance continue de définir et rendre opérationnelle la notion de polyphonie. Nous annonçons simultanément la multitude de débats survenus à cause de l’accès réduit au texte-source ou des altérations et reformulations douteuses survenues lors de la traduction vers le français. Pour exemplifier nous proposons une brève étude d’un nombre de difficultés de traductions vers les langues française et roumaine. En guise de conclusion nous faisons un état de lieux du succès du concept et de la pratique de polyphoniedans l’espace roumain et moldave.