Facultatea de Litere / Faculty of Letters

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10

Browse

Filters

2024 - 20255

Settings

Start date: 2024Subject: search.filters.subject.language

Search Results

Now showing 1 - 5 of 5
  • Thumbnail Image
    Item
    Tango Margareta pentru flaut, clarinet și pian de C. Rusnac – aspecte caracteristice de limbaj, structură și interpretare
    (2025) Cazac, Radu
    În prezentul articol, autorul își propune spre analiză elementele caracteristice de limbaj și structură a creației Tango Margareta pentru flaut, clarinet şi pian de C. Rusnac. Totodată, drept scop constă și elucidarea celor mai importante aspecte interpretative în vederea determinării gradului de complexitate, dar și codificării ideii muzicale esențiale. Importanța lucrărilor în muzica pentru clarinet din Republica Moldova: repertoriul componistic pentru clarinet este unul destul de vast și divers din punct de vedere genuistic – fantezii, sonate, trio-uri etc, dar și componență instrumentală – clarinet, vioară și pian; clarinet, flaut și pian; clarinet, tubă și pian ș.a. Astfel, Tango Margareta demonstrează că genul de tango poate fi adaptat într-un limbaj componistic modern, cu influențe folclorice și modalism specific muzicii est-europene. Deși acest dans este mai rar utilizat, totuși vedem că, specificul stilistic permite ca imaginația compozitorului să exploreze diverse formule ritmice îmbinate cu intonații folclorice sau timbrul suprapus cu armonii și moduri populare etc. Cert este că atât genul, cât și componența instrumentală redau perfect imaginea tipică de dans argentinian prin prisma nuanțelor și influențelor folclorice autentice.
  • Thumbnail Image
    Item
    Perspectiva fidelităţii în traducerile operei Herței Müller
    (CEP USM, 2024) Gorban-Cojocariu, Anca
    Cărțile Herței Müller se adresează prin specificitate unui public cititor destul de vast. Traducerile însă, limitează sfera înțelegerii, întrucât fie redau netraduse structuri din cultura germană, fie anulează vocea scriitoarei în favoarea talentului scriitoricesc al traducătoarei. Opera Hertei Müller se dovedește mult mai traductibilă pentru cititorul român decât pentru oricare alt cititor. Chiar și pentru germani, proza scriitoarei pune pe alocuri probleme, mai ales atunci când jonglează cu versuri din cântecele populare românești, când rostește blesteme de dragoste sau când înjură cu patos asemenea românilor bănățeni. Traducerile după operele scriitoarei germane tind să evite mijloacele de intensificare din textul-sursă și să exagereze trăsăturile limbii-țintă.
  • Thumbnail Image
    Item
    CORELAȚIA ȘI INTERACȚIUNEA DINTRE LIMBĂ, GÂNDIRE ȘI CULTURĂ: ABORDĂRI TEORETICE
    (CEP USM, 2024) Hîrbu, Stella
    Corelația și interacțiunea dintre limbă, gândire și cultură reprezintă una dintre problemele centrale ale lingvisticii moderne, având implicații profunde în înțelegerea identității culturale și a modului în care limbajul și cultura se influențează reciproc. Astfel, acest studiu abordează provocările fundamentale ale corelației în cauză integrând perspective din diverse domenii științifice, însă nu vizează discuții privind caracterul primordial sau secundar al acestor fenomene, ci se concentrează asupra relației strânse dintre limbă și gândire în contextul culturii și realității. Conceptul de cultură este abordat din două perspective fundamentale: umanistă și antropologică. Cultura, definită ca tot ceea ce este creat de om, include limbajul, simbolurile și semnificațiile într-un proces complex de comunicare. Limba, considerată „oglinda culturii”, reflectă nu doar condițiile reale ale vieții, ci și conștiința socială, mentalitatea și valorile unei comunități. Astfel, relația dintre limbă și cultură este bidirecțională, în sensul că limbajul preia bogăția culturii, iar cultura este puternic legată de specificul unei limbi. Limba influențează modul de gândire și cultura, iar cultura modelează limbajul ca formă de exprimare a identității culturale.
  • Thumbnail Image
    Item
    COMPETENȚA DE COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ LA STUDENȚII ALOLINGVI CU PROFIL ECONOMIC
    (CEP USM, 2024-10-25) Dodon, Eugenia
    În procesul de predare-învățare-evaluare a unei limbi, formarea competenței de comunicare a fost și rămâne un obiectiv prioritar, mai bine zis, esențial, ce trebuie realizat eficient și adecvat, în corespundere cu principiile teoretico-aplicative, stabilite de notorietăți în domeniul științelor educației. Pornind de la unele reflecții raportate la conceptul de competență, în general, și la cel de comunicare, în special, în acest articol vorbim de unele strategii palpabile, ce contribuie la formarea abilitățlor de comunicare orală și scrisă la studenții alolingvi, relevăm în ce constă aspectul funcțional-comunicativ al însușirii conștiente și aprofundate a gramaticii limbii române de către studenții alolingvi, subliniem rolul fundamental, ce-l are buna cunoaștere a vocabularului uzual și a celui terminologic, pentru a poseda competența de comunicare în limba română.
  • Thumbnail Image
    Item
    STIL, LIMBAJ ȘI PERSPECTIVĂ NARATIVĂ ÎN PROZA LUI ROBERTO BOLAÑO
    (CEP USM, 2024) Mîrzac, Laura
    Roberto Bolaño (1953-2003) reprezintă, indiscutabil, una din somitățile literaturii latino-americane din a doua jumătate a secolului XX – începutul secolului XXI. În prezentul articol, ne-am propus să punctăm câteva aspecte esențiale în viața și opera acestui distins scriitor și poet chilian, a cărui creație literară, profundă și polifațetică, nu încetează să impresioneze publicul cititor pasionat de o literatură de calitate. Drept repere pentru explorarea acestora ne vor servi stilul, limbajul și perspectiva narativă din proza bolañiană, care se caracterizează prin originalitatea abordării unor subiecte cotidiene, diversitatea fondului lexical, neutralitatea sau, dimpotrivă, figurativitatea limbajului, în care își găsește oglindire individualitatea inconfundabilă a prozatorului și poetului Roberto Bolaño.