Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
7 results
Search Results
Item Echivalență vs. adaptare: dilema traducerii culturemului ,,Mărțișor” în limba engleză(CEP USM, 2024) Tataru, IurieMărțișorul, un simbol cultural străvechi al primăverii și reînnoirii, este un obiect decorativ românesc realizat din două fire împletite, unul alb și unul roșu, simbolizând vitalitatea, norocul, puritatea și bucuria. Traducerea acestui termen în limba engleză, deopotrivă și în alte limbi, prezintă dificultăți semnificative, dat fiind că nu există un echivalent direct și că echivalențele propuse, cum ar fi ,,March thread” sau ,,March luck charm” în engleză, ,,Alice Amulette de Mars” sau, ,,Talisman de mars”, nu reușesc să captureze complexitatea și semnificația culturală a mărțișorului. În consecință, traducătorii apelează la explicații suplimentare și descrieri detaliate pentru a transmite semnificația culturală și simbolismul acestuia. În 2017, mărțișorul a fost inclus în Lista elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO, sporind vizibilitatea internațională, dar provocările traducerii persistă, subliniind complexitatea și bogăția culturală a tradiției românești. Studiul discută echivalența și adaptarea în traducere, revizuind literatura de specialitate și propunând adaptarea culturală și explicațiile suplimentare ca soluții pentru redarea fidelă a semnificației mărțișorului. Analiza a 21 de surse ce includ texte traduse în limba engleză relevă diversitatea strategiilor de traducere și evidențiază importanța respectării specificului cultural. Concluziile subliniază necesitatea adaptării traducerii pentru a asigura o comunicare interculturală eficientă și autentică.Item Techniques de traduction des textes injonctifs dans l’industrie cosmétique: un équilibre entre précision et attractivité(CEP USM, 2024) Grădinaru, AngelaDans l’industrie cosmétique, une communication efficace est essentielle pour transmettre des instructions, des descriptions et des messages promotionnels aux consommateurs. L’article explore le processus de traduction de textes injonctifs dans le domaine cosmétique. Il s’agit de traduire des instructions qui guident les consommateurs dans l’utilisation sûre et efficace des produits de beauté. L’article souligne l’importance de la sensibilité culturelle et des nuances linguistiques dans la traduction, en particulier dans le contexte de l’industrie cosmétique, qui opère à l’échelle mondiale. Il met en évidence les défis auxquels sont confrontés les traducteurs lorsqu’ils restituent le langage injonctif dans la langue cible tout en préservant la clarté et l’efficacité. Les techniques de traduction décrites dans l’article englobent diverses considérations linguistiques et culturelles, visant à garantir que les textes traduits trouvent un écho auprès du public cible tout en restant fidèles au message d’origine. Des techniques telles que l’emprunt, l’équivalence, la modulation, la transposition, l’adaptation culturelle et l’optimisation linguistique sont explorées pour combler le fossé entre les langues et les cultures, facilitant ainsi une communication fluide dans le domaine cosmétique. De plus, l’article met l’accent sur le rôle des traducteurs en tant que médiateurs culturels qui facilitent la communication interculturelle et améliorent l’accessibilité des produits cosmétiques à divers marchés du monde entier. En utilisant des techniques de traduction efficaces, les entreprises de cosmétiques peuvent favoriser la confiance, la crédibilité et la satisfaction des consommateurs, contribuant ainsi à leur succès sur le marché mondial.Item ENTRE MOTS ET CULTURES: LES PROVERBES SUR LES FEMMES EN FRANÇAIS ET LEUR TRADUCTION EN ROUMAIN(CEP USM, 2024) Grădinaru, AngelaLe présent article explore la manière dont les proverbes liés aux femmes sont utilisés dans la langue française et comment ils sont traduits en roumain. Les proverbes, en tant que forme de sagesse populaire, reflètent les valeurs et les croyances d’une culture. Cet article examine les nuances culturelles et linguistiques qui influent sur la transmission des énoncés parémiques d’une langue à l’autre. En se penchant sur des exemples spécifiques, l’article met en lumière la diversité des perceptions et des stéréotypes associés aux femmes dans ces deux langues. Il met en évidence les défis de la traduction interculturelle, soulignant comment les proverbes peuvent refléter des attitudes sociales et des normes de genre différentes. L’article offre une analyse approfondie des proverbes sur les femmes dans le contexte français et roumain, mettant en avant les intrications entre langage, culture et perception des genres. Dans cet article, nous explorons comment ces particularités linguistiques et culturelles peuvent être préservées ou adaptées lors de la traduction des proverbes sur les femmes d’une langue à une autre.Item STILISTICA TRADUCERILOR LITERARE: ALBERTO MORAVIA(CEP USM, 2024) Porumb, TatianaAcest articol reprezintă un studiu contrastiv al culegerii de povestiri Racconti romani prin prisma traducerilor existente în spațiul basarabean în limba română. Lucrarea Racconti romani sau în traducere „Povestiri din Roma” a fost publicată de Alberto Moravia în 1954. Studiul ne-a permis evaluarea traducerilor din perspectiva fidelităţii transpunerii unui text dintr-o limbă în alta cu mijloacele lingvostilistice folosite de traducător, a strategiei adoptate de fiecare traducător în parte, dar și identificarea dificultăților ce apar în procesul de traducere, determinarea tehnicilor de traducere în transmiterea mesajului autorului către publicul țintă. Dificultățile majore de traducere care au fost determinate sunt de ordin stilistic, lexical, fonetic și sintactic.Item ABORDĂRI COGNITIVE ALE TEORIEI TRADUCERII ÎN CERCETĂRI MODERNE DE TRADUCTOLOGIE(CEP USM, 2022-04-14) Chiscop, LiviuŞtiință relativ recentă, dar aflată în continuă devenire, traductologia presupune nu doar interesul pentru studiul practic și teoretic al traducerii, ci și precizarea sferei noționale a unor concepte definitorii ale disciplinei, precum și revizuirea instrumentelor și metodelor de cercetare tradiționale. În contextul acestor preocupări și necesităţi imperative, ne propunem să radiografiem, în prezentul articol, câteva dintre scrierile aparținând traductologiei moderne, cu scopul de a evidenția pozițiile autorilor acestora asupra diverselor aspecte aparținând teoriei traducerii, cum ar fi cele despre echivalențe și fidelitate, despre raportul dintre limba-sursă și limba-țintă, despre strategiile și normele traducerii, despre metodele de traducere, despre unitățile de traducere, despre aportul semioticii ori despre funcția paratextului în actul traducerii, despre importanța universaliilor și rolul culturemelor etc. Printre autorii cercetărilor investigate se află personalități de notorietate națională și chiar de renume internațional în domeniile lingvisticii, filosofiei limbajului, hermeneuticii, semioticii, glotodidacticii, criticii și istoriei literare precum Eugeniu Coșeriu, Paul Ricoeur, Ștefan Augustin Doinaș, Ludmila Zbanț, Georgiana Lungu Badea, Cristina Zbanț, Victoria Fonari, Irina Condrea, Aliona Grati, Magda Jeanrenaud, Laurențiu Zoicaș și alții.Item TRANSLATION DIMENSION OF WORDPLAY FROM ENGLISH INTO ROMANIAN(CEP USM, 2022) Şaganean, GabrielaThe aim of the article is to determine the level of translatability of wordplay (pun) from English into Romanian based on Lewis Carroll’s Alice’s Adventures in Wonderland, in which the writer used wordplay with communicative and social functions: teasing and provoking both characters and readers, amusing the audience by making it laugh at or with the characters. The corpus of examples proves that wordplay serves to create a communicative effect, be it humorous, attentiongetting or influential. However, it is a complex phenomenon, particularly when translating pun from one language to another. This is because it is based upon linguistic structures which differ from language to language. Therefore, it may be difficult to transfer the meaning of puns from one language to another because of the lack of equivalents in the TL. The study also demonstrates that puns are not untranslatable, and that the effect of a ST pun is possible to be transferred to the TT by providing a corresponding target text pun. When a corresponding pun into the TL is not found, it is replaced with a non-pun and when the translator had no choice and resorted to zero translation, they used editorial techniques to explain the wordplay to the curious readers and future translators.Item UMORUL ÎN COMEDIILE FRANCEZE: A TRADUCE FĂRĂ A TRĂDA EMOȚIA(CEP USM, 2021) Grădinaru, AngelaTraducerea este un proces de comunicare interculturală, o mediatoare între două culturi care transmite o bună parte a culturii Celuilalt. Acest fapt ne determină să regândim rolul elementelor socioculturale din filme, căci una dintre principalele provocări în traducerea audiovizuală rămâne transferul umorului. Acest articol reprezintă un studiu al traducerii umorului și al transformărilor realizate în timpul transferului dintr-o limbă/cultură în alta. Transferul umorului și înțelegerea lui în traducerea audiovizuală poate avea loc la nivel nonverbal (imagini, sunete, efecte sonore) și verbal (expresii umoristice, jocuri de cuvinte). Umorul poate fi condiționat de cuvintele care sunt utilizate intenționat (jocuri de cuvinte), dar și neintenționat; prin urmare, a traduce aceste cuvinte prin înlocuirea lor cu alte cuvinte (sinonime, echivalente) determină uneori pierderea efectului comic al cuvântului. Cuvântul implicat într-o ordine a discursului audiovizual nu urmărește convingerea receptorului, ci obținerea unei emoții estetice care condiționează râsul. Mesajul este interpretat la nivel plurisemiotic prin efortul comun al limbajului verbal și al caracteristicilor nonverbale ale comunicării, adică acțiunile și cuvintele care coexistă simultan în construirea comicului. A traduce înseamnă a crea pentru publicul receptor un „echivalent” al filmului original, adică un film, cu cea mai mică distorsiune posibilă a conținutului din varianta originală. Prin urmare, ne-am propus să analizăm modul în care comicul este tradus pe ecran în comedia La ch’tite famille subtitrată în limba română. Un rol important în procesul transferului revine traducătorului ca expert atât în receptarea, cât şi în producerea umorului, într-un context în care triada imagine/ cuvânt/ sunet trebuie transferată între două culturi. Traducătorul trebuie să identifice intenția celui care râde de celălalt, care ironizează, pentru a fi fidel sursei și pentru a adapta umorul publicului ţintă.