Facultatea de Litere / Faculty of Letters

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10

Browse

Start date: 2021Subject: search.filters.subject.context

Search Results

Now showing 1 - 6 of 6
  • Thumbnail Image
    Item
    Perspectiva fidelităţii în traducerile operei Herței Müller
    (CEP USM, 2024) Gorban-Cojocariu, Anca
    Cărțile Herței Müller se adresează prin specificitate unui public cititor destul de vast. Traducerile însă, limitează sfera înțelegerii, întrucât fie redau netraduse structuri din cultura germană, fie anulează vocea scriitoarei în favoarea talentului scriitoricesc al traducătoarei. Opera Hertei Müller se dovedește mult mai traductibilă pentru cititorul român decât pentru oricare alt cititor. Chiar și pentru germani, proza scriitoarei pune pe alocuri probleme, mai ales atunci când jonglează cu versuri din cântecele populare românești, când rostește blesteme de dragoste sau când înjură cu patos asemenea românilor bănățeni. Traducerile după operele scriitoarei germane tind să evite mijloacele de intensificare din textul-sursă și să exagereze trăsăturile limbii-țintă.
  • Thumbnail Image
    Item
    LIMBAJE SPECIALIZATE: DIFICULTĂȚILE TRADUCERII ACTELOR NOTARIALE ÎN CONTEXTUL LIMBAJULUI JURIDIC CONTEMPORAN
    (CEP USM, 2024) Vîntu, Olesea
    În prezența diverselor studii referitoare la traducerea actelor notariale, direcțiile teoretice ale particularităților ei în plan istoric, teoretic și practic de utilizare, denotă un larg și neordinar câmp al cercetărilor, deoarece față de el se aplica o abordare de sinteză, fără a se evidenția într-un domeniu aparte și analizându-se ca o traducere în general sau, pur și simplu, ignorându-se. În lucrările teoreticienilor contemporani din domeniu se demonstrează analiza scrupuloasă a traducerilor juridice, a problemelor din această sferă, în ceea ce privește locul limbajului specializat, traducerii actelor notariale și a traductologiei la nivel internațional, iar dezvoltarea rapidă a ştiinţei, intensitatea schimburilor interculturale, necesitatea de acumulare, stocare şi sistematizare a informaţiilor, conceptelor, cunoştinţelor din varii domenii speciale au contribuit la apariţia, consolidarea şi dezvoltarea terminologiei din domeniul limbajului juridic.
  • Thumbnail Image
    Item
    MACRO- ȘI MICRONIVEL ÎN INVESTIGAREA TRADUCERII DIN PERSPECTIVA TEORIEI PERTINENȚEI
    (CEP USM, 2022-04-14) Breahnă, Irina
    Studierea traducerii în cadrul TP presupune abordarea aspectelor cognitive ale acestui tip de comunicare interlingvistică. În acest sens, ea converge și cu unul dintre cele mai prolifice domenii de cercetare actuale, și anume științele cognitive.
  • Thumbnail Image
    Item
    INTERACȚIUNEA FUNCȚIILOR LIMBII CU LIMBAJUL DIPLOMATIC
    (CEP USM, 2022) Bobeică, Galina
    Obiectivul de bază al acestui articol este studiul limbajului diplomatic din perspectiva procesului de comunicare și observarea modului în care funcțiile limbajului descrise de Roman Jakobson se oglindesc în limbajul diplomatic, evidențiind scopul pe care aceste funcții le urmăresc. Totodată, acest articol se centrează pe aserțiunea potrivit căreia nicio activitate de ordin diplomatic nu este posibilă fără comunicare. Comunicarea și cunoașterea ca funcții generale ale limbii sunt esențiale în vederea stabilirii și menținerii relațiilor internaționale dintre state. Canalul de comunicare este de obicei oral (în timpul sesiunilor, întâlnirilor, interviurilor) sau scris (comunicate de presă, declarații, note verbale), care este transmis prin diverse dispozitive tehnice și resurse media.
  • Thumbnail Image
    Item
    TERMS AND TEXTS: THE FUNCTIONALITY OF ROMANIAN EDITORIAL-POLYGRAPHIC TERMS
    (Print-Caro, 2021) Calaraş, Svetlana
    Textul editorial-poligrafic, aparent accesibil, datorită multor cuvinte din limbajul comun, totuși este greu de decodat fără ajutorul unui dicționar explicativ. În fragmentele prezentate în această lucrare observăm prepondereța lexicului nespecializat în detrimentul celui specializat. Contextul editorial–poligrafic creează premisele pentru extinderea sensului lexical al termenului și apariția pe această bază a unui sens specializat. Datorită contextului, termenul dobândește nuanțe lexicale specifice și devine un cuvânt desemnat conotativ. Totuși, pentru un cititor de rând, textul este destul de greu de înțeles, de decodat, păstrându-se o parte substanțială de cod restrictiv, destinat cititorului specializat.
  • Thumbnail Image
    Item
    DELIMITĂRI CONCEPTUALE ȘI ACCEPȚIUNI LIGVISTICE CONSACRATE PRIVIND TERMENUL PRAGMATICĂ
    (CEP USM, 2021) Eni, Mihaela
    Pragmatica este o știință relativ tânără, care de-a lungul timpului a fost studiată din diverse perspective, generând mai multe interpretări și discuții în rândul cercetătorilor. Cu toate acestea, fundamentul teoretic al disciplinei rămâne în continuare deschis pentru completări și studii. Chiar dacă avem definiții consacrate termenului „pragmatică”, unii cercetători susțin că nu putem vorbi despre o pragmatică la general, ci despre pragmatici; astfel, delimităm între o pragmatică lingvistică și una logică. Cea lingvistică, la rândul ei, poate fi divizată într-o pragmatică a enunțării și una a conversației. Astfel, în articolul dat abordăm conceptul de pragmatică (definiții, interpretări) și stabilirea legăturii acestei discipline cu lingvistica.