Facultatea de Litere / Faculty of Letters

Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10

Browse

Start date: 2020Subject: search.filters.subject.limbă

Search Results

Now showing 1 - 4 of 4
  • Thumbnail Image
    Item
    Perspectiva fidelităţii în traducerile operei Herței Müller
    (CEP USM, 2024) Gorban-Cojocariu, Anca
    Cărțile Herței Müller se adresează prin specificitate unui public cititor destul de vast. Traducerile însă, limitează sfera înțelegerii, întrucât fie redau netraduse structuri din cultura germană, fie anulează vocea scriitoarei în favoarea talentului scriitoricesc al traducătoarei. Opera Hertei Müller se dovedește mult mai traductibilă pentru cititorul român decât pentru oricare alt cititor. Chiar și pentru germani, proza scriitoarei pune pe alocuri probleme, mai ales atunci când jonglează cu versuri din cântecele populare românești, când rostește blesteme de dragoste sau când înjură cu patos asemenea românilor bănățeni. Traducerile după operele scriitoarei germane tind să evite mijloacele de intensificare din textul-sursă și să exagereze trăsăturile limbii-țintă.
  • Thumbnail Image
    Item
    CORELAȚIA ȘI INTERACȚIUNEA DINTRE LIMBĂ, GÂNDIRE ȘI CULTURĂ: ABORDĂRI TEORETICE
    (CEP USM, 2024) Hîrbu, Stella
    Corelația și interacțiunea dintre limbă, gândire și cultură reprezintă una dintre problemele centrale ale lingvisticii moderne, având implicații profunde în înțelegerea identității culturale și a modului în care limbajul și cultura se influențează reciproc. Astfel, acest studiu abordează provocările fundamentale ale corelației în cauză integrând perspective din diverse domenii științifice, însă nu vizează discuții privind caracterul primordial sau secundar al acestor fenomene, ci se concentrează asupra relației strânse dintre limbă și gândire în contextul culturii și realității. Conceptul de cultură este abordat din două perspective fundamentale: umanistă și antropologică. Cultura, definită ca tot ceea ce este creat de om, include limbajul, simbolurile și semnificațiile într-un proces complex de comunicare. Limba, considerată „oglinda culturii”, reflectă nu doar condițiile reale ale vieții, ci și conștiința socială, mentalitatea și valorile unei comunități. Astfel, relația dintre limbă și cultură este bidirecțională, în sensul că limbajul preia bogăția culturii, iar cultura este puternic legată de specificul unei limbi. Limba influențează modul de gândire și cultura, iar cultura modelează limbajul ca formă de exprimare a identității culturale.
  • Thumbnail Image
    Item
    ASPECTE DE RAPORT ÎNTRE DIMENSIUNEA PRAGMATICĂ ȘI COGNITIVĂ ÎN TERMINOLOGIE
    (CEP USM, 2022-04-14) Nichita, Cristina
    Pragmatica lingvistică și lingvistica cognitivă se completează reciproc și derivă una din alta. Nivelul științific al limbajului, precum și latura lui artistică este un fapt confirmat ad hoc și presupune încrederea în intuițiile cercetătorilor, savanților, precum și încrederea în uzul limbii și a limbajului. Terminologia are un aspect motivat și normativ care provine de la regulile de formare a termenilor și logica comună în uzul și receptarea lor ca parte a unui limbaj specializat. Astfel, ne propunem să parcurgem o incursiune teoretică referitor la raportul pragmatic și cognitiv în terminologie, incluzând aspectele reprezentative la acest subiect studiate până acum.
  • Thumbnail Image
    Item
    CREATIVITATEA, SEMANTICITATEA ȘI ALTERITATEA APLICATE LA PROCESUL TRADUCERII ȘI ÎN CADRUL FORMĂRII TRADUCĂTORILOR
    (CEP USM, 2022-04-14) Zbanţ, Ludmila
    Traducerea este o activitate creativă care stabilește relația dintre obiect, semn și interpretant și se bazează pe vaste cunoștințe în domeniul limbilor, a culturilor, psihologiei, legilor vieții ș.a. Dezvoltarea aptitudinilor de abordare creativă a traducerii ca activitate interculturală nu poate fi separată de conținutul semantic al discursului, în strânsă legătură cu realitatea extralingvistică. Destinatarul traducerii este cel care introduce în algoritmul întregului proces condiția respectării factorului alterității, adică scoate în prim-plan eterogeneitatea viziunilor lumii în limba-cultura sursă și limba-cultură țintă. Considerăm că întreg procesul de formare a viitorilor traducători profesioniști trebuie orientat spre educarea conștientizării semanticității limbii în comunicare, a interesului față de cunoașterea Celuilalt și a formării de atitudini creative și independente în alegerea strategiilor de traducere.