Facultatea de Litere / Faculty of Letters
Permanent URI for this communityhttps://msuir.usm.md/handle/123456789/10
Browse
3 results
Search Results
Item CERCETAREA MULTIASPECTUALĂ A CROMATICII ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE CONTEMPORANĂ(CEP USM, 2024) Gheorghiță, AnaCromatica reprezintă un domeniu de studiu inedit, a cărui originalitate nu poate fi contestată, la fel ca şi importanţa culorilor pentru amplificarea semnificației conținutului și fondului de idei ale unei opere artistice. Opinia în cauză, argumentată și dezvoltată, se regăsește în lucrările a numeroși cercetători, precum Michel Pastoureau, Élodie Ripoll, Manlio Brusatin etc. De-a lungul anilor s-au realizat multiple studii despre culoare, însă acest concept, la fel ca și definițiile sale cel mai frecvent utilizate, nu sunt suficient de stricte și, în consecință, nu ne putem aștepta la o acceptare generală a lor. Cu toate acestea, majoritatea teoreticienilor literari consideră că, în fond, culoarea reprezintă una dintre cele mai importante caracteristici ale operelor de artă. Din câte se pare, conținutul disimulat în culoare este destinat să ofere necesarul de informații utile, care provoacă emoții pozitive, exprimând nevoia de frumos.Item METODELE DE CERCETARE A MITULUI ÎN TRADIȚIA ȘCOLII FRANCEZE(CEP USM, 2022-04-14) Fonari, VictoriaCercetătorul Gilbert Durand face o incursiune în mentalitatea mitului, fiind ghidat de anumite criterii: universalitate, structură și contextul sociologic. Aceste criterii ajută la perceperea arhetipului ca ceva viu, în dinamica repetitivă, care coagulează ritualul și istoria. Atitudinea abordată din optica psihologică relevă imaginile ce concentrează admirația și frica; iar randamentul socialului oferă o punte spre pedagogie. Din lucrările sale deducem că metodologic arhetipologia are drept scop sondarea mitului într-un mod complex și unitar, care percepe conexiuni cu alte culturi, în felul acesta apare omogenitatea unei mari culturi – cea a omenirii. Mitul în viziunea lui C. Lévi-Strauss este un măr al discordiei, ce derivă din variate valențe de înțelegere. Charles Mauron analizează dinamica mitului, ținând cont de analogiile raționale și de cele din lumea fantasmelor. Cercetătorii Pierre Brunel, Claude Pichois, André-Michel Rousseau stipulează o anumită ordine cu privire la coordonatele interpretării dihotomiei mit-literatură. La Pierre Albouy mitul derivă din domeniul religios și ritualic, ce reconstruiește perspectiva ontologică. Această viziune este cooptată și de André Dabezies care precizează că selecția simbolică în mitul literar depinde de situațiile dintr-o colectivitate sau alta. Respectiv mitul literar servește ca un retrovizor social.Item HERMENEUTICA ÎN CONTEXTUL CERCETĂRII EPISTEMOLOGICE DIN SFERA DISCIPLINELOR UMANISTICE(CEP USM, 2020) Chiscop, LiviuDeși unii autori, atunci când vorbesc despre hermeneutică, o numesc știința interpretării, iar alții preferă să-i spună arta interpretării, noi considerăm că hermeneutica este mai curând o tehnică sau, mai bine zis, o metodă de cercetare. Iată de ce am considerat necesar să consacrăm acest studiu metodei hermeneutice în contextul metodologiei de cercetare din ştiințele umanistice, în general,şi al cel ei din ştiința literaturii, în special. De altfel, așa a şi apărut hermeneutica: drept o activitate al cărei obiect consta în descifrarea scrierilor autorilor greci și latini. Asta ar fi cum vom vedea ceea ce s-a numit hermeneutica clasică. Ulterior, după apariția creștinism ului, metoda prin care teologii se străduiau să pătrundă sensul adevărat al Scripturii se va numi hermeneutica sacră . Împreună, cele două tipuri mai sus menționate alcătuiesc ceea ce se cheamă hermeneutica tradițională . Începând din secolul XVIII, hermeneu tica devine tot mai amplă, diversificându-se în funcție de noile discipline care apar sau se dezvoltă în epocă, având tendința de a da un sens comprehensibil tuturor scrierilor greu de înțeles, nu doar din domeniul teologiei, ci și din cel al filosofiei, literaturii, jurisprudenței, semioticii ş.a. Apar, așadar, hermeneutici le aplicative, specializate pe mai toate disciplinele umanistice și alcătuind ceea ce s-a numit hermeneutica modernă.Iată de ce în eseul de față ne propunem să formulăm câteva sum are considerații referitoare la locul pe careîl ocupă hermeneutica în contextul cercetării epistemologice din sfera disciplinelor umanistice, în general,și a literaturii, în special. Ne vom referi, mai întâi, la conceptul de metodologie a cercetării, efectuând și o succintă trecere în revistă a principalelor metode de cercetare specific